Februarie

A doua luna a anului este penultima luna a iernii calendaristice, perioada în care familiile bune si foarte bune matca, în miezul ghemului de iernare, sub influenta conditiilor din interiorul ghemului, începe ponta (depunerea de oua sau ouatul matcii),daca aceasta manifestare fiziologica nu a început de la mijlocul sau sfârsitul lunii trecute. Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite sa supravietuiasca si în cazul temperaturilor extrem de scazute din timpul iernii. Ghemul, pâna acum cu o activitate relativ redusa începe producerea de caldura în vederea asigurarii conditiilor optime pentru cresterea puietului. Prin contractii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare, consumând miere, produc caldura astfel ca ele sunt în stare sa ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. Aceasta caldura produsa de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernare este iradiata treptat la toate albinele compactate în ghem astfel ca pierderile termice în afara ghemului respectiv în spatiul lazii stupului sunt minime. Se întelege ca în jurul miezului ghemului albinele formeaza un strat compact care asigura efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creste o data cu scaderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere stiut fiind faptul ca ghemul se deplaseaza pe rame în sus o data cu consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determina moartea coloniei chiar daca pe ramele laturalnice ghemului exista suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea deplasarii albinelor în plan lateral spre ramele ce contin miere face ca hrana sa devina inaccesibila astfel ca, suferind de foame, coloniile pier. Asemenea situatii nedorite se întâlnesc mai ales în primaverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scaderi bruste de temperatura ce determina strângerea puternica a ghemului care ocupa suprafete de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sa ramâna înfometate mai multe zile   De aici rezulta cât de importanta este supravegherea iernarii si de ce este necesar sa intervenim pentru a îndrepta starile anormale.
Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termica numai pentru ghem. Asadar, parerea generala cum ca albinele încalzesc spatiul interior al stupului este gresita. Daca la suprafata ghemului temperatura nu scade niciodata sub 9CC, acum în a doua parte a iernarii în miezul ghemului, o data cu ponta matcii si cresterea puietului, temperatura se mentine constanta la 34-35°C.
Mecanismele specifice de producere a caldurii determina variatii mari ale activitatii de termogeneza în interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsa impresie, acestea având o continua miscare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicata spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mica. Variatiile externe de temperatura duc la o marire sau micsorare a densitatii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai buna reglare a temperaturii ghemului.
O data cu aparitia puietului temperatura ghemului de iernare devine asadar aproximativ +35°C, cresterea acesteia fiind realizata cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceasta temperatura trebuie mentinuta în limite strânse (34,5-35°C) variatiile mai mari de temperatura în minus ducând la o tarare a puietului si apoi a generatiilor urmatoare de albine ce vor fi crescute. Orice curenti reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentratie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activitati mai intense a albinelor.
O data cu cresterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe sa se desfaca (se afâneaza) iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidenta. Cresterea puietului se desfasoara acum pe suprafete din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaza ("foamea de proteina"). Deci fara prezenta pasturii si a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului, nu este posibila intensificarea cresterii de puiet.  
Acum este momentul când se accentueaza schimbul între generatia de albine de iernare si albinele de primavara. Albinele efectueaza zboruri de curatire si aduc uneori primul polen în cuib.
Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernarii este umezeala. Umiditatea ridicata are doua cauze principale: ventilatia insuficienta si o izolatie defectuoasa. Pe lânga ca umiditatea excesiva mareste consumul de hrana, ea creeaza un mediu propice de dezvoltare a agentilor patogeni cu precadere a ciupercilor, îndeobste se cunoaste ca umezeala, respectiv condensul, se formeaza atunci când aerul cald încarcat cu vapori de apa intra în contact cu suprafete reci - în cazul nostru peretii stupului si cu fagurii neocupati de albine. Am aratat ca o data cu cresterea puietului sporeste temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind scazute condensul apare în locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Asezarea stupului într-o pozitie usor înclinata spre urdinis face ca picaturile de condens care se aglomereaza pe pereti sa se scurga pe urdinis.
În calendarele anterioare subliniam importanta asigurarii linistii depline în stupina. Este evident ca, pe lânga greselile apicultorului atunci când a efectuat lucrarile de pregatire a iernarii, deranjarea coloniilor de soarecii patrunsi în stupi, de ciocanitori, pitigoi, animale domestice, de hoti sau alti raufacatori se soldeaza cu neajunsuri si pierderi de efectiv în oricare stupina aflata într-una din situatiile amintite. Dar, presupunând ca iernarea decurge fara asemenea evenimente perturbatoare, sa vedem care sunt principalele

Actiuni specifice

În stupina :
  Continua vizitarea periodica a stupinei si observarea atenta a fiecarui stup.  
Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului si podisorului duce la cunoasterea starii familiei si interventia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situatiilor anormale constatate :
Familiile cu lipsa de hrana se observa usor prin faptul ca albinele sunt aglomerate masiv în spatiul dintre leaturile superioare ale ramelor si podisor si au un bâzâit mai puternic. În cazul în care colonia sufera de foame se va proceda la hranirea acesteia. A lasa familiile înfometate este o mare greseala care invariabil se soldeaza cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hrana este o conditie esentiala a supravietuirii familiilor. Se vor administra turte de serbet (zahar pudra în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0,5-0,7 kg asezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigura necesarul de hrana pe o perioada de 10-15 zile. În familiile cu rezerve scazute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere si pastura. Aceasta este posibil numai în zile mai calduroase, cu temperaturi peste 12-13°C si cu soare, atunci când ghemul este desfacut.
În a doua parte a iernarii se vor completa si rezervele de proteina, prin administrarea de turte de zahar cu miere cu adaos de polen 30%.
  Este strict interzisa administrarea de streptomicina in turte, aceasta regasindu-se în mierea de salcâm, facând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfa.
Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunând câteva zile calduroase sau o camera încalzita. Familiile se tin câteva ore la caldura pentru a da posibilitatea ghemului sa se desfaca, se introduc apoi în acelasi corp despartite printr-o rama învelita în ziar apoi se scoate stupul afara, si se vor completa rezervele de hrana.
Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrana pot sa aiba rozatoare în cuib. Aceasta situatie nedorita se poate constata prin simpla observatie excrementelor de soarece în cuib si jumatatilor de corpuri de albine. Soarecii se prind sau se alunga din stup iar saltelutele se schimba cu altele noi pentru înlaturarea mirosului persistent de soarece.
  În toate cartile de apicultura se pomeneste de înlesnirea zborurilor de curatire. Se stie ca daca albinele au fost deranjate,din aceasta cauza, urmare a consumului sporit de hrana, în punga lor rectala s-au aglomerat reziduuri în cantitati mari. în mod natural, iarna, mai ales spre sfârsit,înaintea zborurilor de curatire,depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectala ocupa aproape întreaga cavitate abdominala. Deci a favoriza zborurile de curatire în ferestrele iernii, în zile calde si însorite este o actiune benefica;
  Grabirea topirii zapezii si evacuarea ei de pe vatra de stupina;
  Ridicarea gratiilor contra soarecilor, a reductoarelor de urdinis (largirea urdinisurilor), îndepartarea resturilor de pe fundul stupilor (curatarea urdinisului si fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capat), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podisorul lasat liber în bataia razelor solare(daca temperatura se ridica peste 12-14°C)sunt câteva actiuni ce favorizeaza zborurile de curatire;
  Controlul auditiv al stupilor.
  Efectuarea observatiilor fenologice cu privire la aparitia polenului si comportarea albinelor.
  În zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar.
Deplasarea apicultorilor de doua ori sau cel putin o data pe saptamâna confera siguranta ca pe vatra de iernare situatia este sub control.

În atelierul stupinei
  Continua actiunea prin care se urmareste curatarea, dezinfectia, repararea, vopsirea si finisarea uneltelor, utilajelor si dispozitivelor care compun inventarul stupinei;
  Controlul fagurilor cu rezerve de hrana si goi .Se finalizeaza pregatirea setului de faguri de cuib si de recolta destinati sezonului apicol activ, stiut fiind ca înlocuirea periodica a echipamentului de faguri este o masura obligatorie în fluxul tehnologic de crestere si exploatare a albinelor;
  Topirea fagurilor reformati, obtinerea si conditionarea cerii ramâne o actiune la ordinea zilei daca ea nu a fost finalizata pâna în aceasta luna.  
  Încercarea puterii germinative a semintelor de plante melifere.

La masa si în reuniuni publice
  Se definitiveaza bilantul de venituri si cheltuieli al stupinei pe anul expirat;
  Se întocmeste planul de productie pentru sezonul activ armonizând profitabil necesitatile cu posibilitatile. Variantele care sa raspunda unor conditii concrete dintre cele mai diverse sunt binevenite. La momentul respectiv proprietarul stupinei îsi va putea adapta manageriatul în functie de factorii favorabili sau mai putini favorabili (meteorologici si economici);
  Încheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole si a livezilor sau contracte de livrare a produselor apicole si a materialului biologic (familii de albine,roiuri si matci);
  Obtinerea de repartitii de vetre de stupina la masivele melifere vizate;
  Procurarea de seminte de plante melifere ;
  Iarna este momentul lecturarii literaturii de specialitate;
  Ca si în lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferintele, schimburile de experienta desfasurate sub egida Filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din România fiecare apicultor câstiga un plus de informatie care în mod cert se va dovedi utila în timpul sezonului urmator.

...Este bine sa stim ca ...
Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control ofera informatii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernarii respectiv a starii coloniei. Astfel:  
albine si puiet mort sunt un indiciu a scaderii bruste a temperaturii în miezul ghemului;  
ouale si larvele moarte sunt un semn ca activitatile de crestere a puietului au început devreme;  
resturile si albine moarte umede au drept cauza umiditatea excesiva din stupi;  
putine albine moarte, putine resturi dispuse în dungi paralele definesc configuratia ghemului si puterea coloniei. O dunga continua de resturi = un interval bine populat cu albine;  
resturile în care predomina cristalele de zahar sunt semnul prezentei hranei cristalizate si a lipsei de apa;
multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de îngrijorare suspicionând îmbolnavirea coloniei. Se vor trimite cel putin 50 de albine la Laboratorul de analiza;  
daca pe fundul stupului, între resturi se gasesc trântori morti înseamna ca din colonie lipseste matca deci avem de a face cu o colonie orfana;
  resturile patate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii si nosemozei (se vor preleva probe pentru a fi analizate în laboratorul de specialitate).  
Prezenta chiciurii pe scândura de zbor este un semn ca familia a iernat bine si matca depune oua.
În mod obisnuit, o colonie de putere medie consuma în luna februarie circa 50 g miere în 24 de ore.
Iernarea pe rezerve de hrana numai din zahar se reflecta negativ asupra traversarii sezonului rece si a dezvoltarii coloniilor la desprimavarare pentru ca din hrana lipsesc micro si macroelementele precum si vitaminele si aminoacizii.

Nu uitati !
  Prin intensificarea cresterii de puiet în perioada de iernare, contribuiti la scurtarea perioadei de înlocuire a albinelor iernate cu albine tinere. Cu cât se vor creste mai multe albine tinere în timpul iernii, cu atât se va creste puietul în continuare si prin aceasta mai devreme va începe cresterea puterii familiilor.  
  Veti contribui la întarirea familiilor prin:  
1) pulverizarea cu sirop de zahar a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, în zilele calduroase si de zbor;  
2) hranirea suplimentara cu turte de pasta de zahar si turte de polen sau în amestec cu înlocuitori, mai ales daca rezervele de miere si pastura sunt deficitare. Prin aceste masuri activizati familiile puternice si mijlocii.  
Nu neglijati masurile de protectie a stupinii contra curentilor, apararea stupinii având influenta binefacatoare mai ales asupra familiilor slabe.

Sus

Ianuarie

Martie