Meniu
Prima Pagina
Albina
Cuibul
Stupul
Inmultirea
Calendarul
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Anotimpurile
Viaţa familiei
Resursele
Extragerea mierii
Bolile Albinei
Biologia albinei
Dezvoltarea
Iernarea
Inventarul apicol
Produsele apicole
Apiterapie
Diverse Contact
Legislatie
Bibliografie
Recomandari
Harta Site
   
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Calendarul apicultorului
 
 
 

Martie

A treia luna calendaristica si prima luna a primaverii "martisorul", luna echinoctiului de primavara - 23 martie, cu adierile vântului primavaratic si prezenta ghioceilor si a viorelelor vesteste sosirea primaverii. Cerul devine schimbator, presiunea atmosferica scade sub 760 mm, iar umiditatea relativa confirma atributul lunii echinoctiului de primavara când ziua este egala cu noaptea. Aceasta luna poate oferi înca destul de multe surprize neplacute, prin schimbari bruste ale vremii, îngheturi si chiar caderi de lapovita si ninsoare în unele zone ale tarii. De aceea, lucrarile în stupina sunt înca destul de limitate si îndreptate îndeosebi spre asigurarea hranei necesare - miere si pastura - si a unui regim termic cât mai bun cuiburilor de albine. La începutul lunii, în majoritatea zonelor, albinele efectueaza zborul general de curatire, moment important în viata familiilor de albine. Urmare eliberarii organismului de excremente si aparitiei primelor generatii de albine tinere, crescute în cursul iernii, se mareste capacitatea de crestere a puietului în familie iar consumul de hrana pe familia de albine creste simtitor ,la 2,0-2,5 kg. În zilele favorabile zborului, albinele aduc în stup polen si nectar.
În aceasta luna, în functie de mersul vremii, în familia de albine activitatile de depunere a pontei de catre matca, cresterea puietului si culesurile de nectar si polen de la flora de primavara cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuala proprie speciei. Ouatul matcilor în familii puternice se ajunge în anii favorabili pâna la 1.000 de oua în 24 de ore.
.În functie de puterea familiei, a calitatii matcii si a conditiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafete diferite de faguri, însa, indiferent de cantitatea acestuia, albinele sunt obligate sa mentina, mai ales în zona puietului, temperatura necesara de circa +35°C, fapt care sporeste consumul de hrana hidrocarbonata (mierea), în acelasi timp crescând si consumul de substante proteice (pastura), necesare cresterii puietului.
.Elementele principale care determina amploarea si viteza cu care matca depune ouale si albinele doici îngrijesc puietul   sunt urmatoarele:
.  Puterea si starea de sanatate a familiei la iesirea din iarna.
Se întelege ca o familie bolnava (nosemoza, puietul varos, varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate), cu populatie putina formata din albine îmbatrânite si anemiate se va manifesta ca un organism slabit, ca o unitate biologica incapabila sa desfasoare cu amploare activitatile enuntate. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales daca nu se intervine rapid cu masuri de îndreptare a starilor anormale. Oricum familiile slabe sau slabite nu au sanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de productie (salcâm, rapita s.a.) familiile puternice. Desigur starea foarte buna, buna, mediocra sau rea a acestora depinde în mod esential de buna pregatire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp si corect în anul anterior. Mai depinde si de succesul iernarii adica daca familiile nu au fost deranjate în perioadele reci, au avut o iernare linistita cu provizii de hrana suficienta, de calitate si accesibila (miere + pastura) iar protectia termica si aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor îi cunoaste.  
.  Starea vremii.
Conditiile de temperatura si precipitatii accelereaza sau frâneaza dezvoltarea întelegând prin aceasta ca în conditii de vreme rece cu precipitatii, în absenta zborurilor de curatire si a culesurilor de întretinere ascendenta curbei de dezvoltare va cunoaste un ritm lent si întârziat.
În aceasta perioada albinele care au iernat mor în numar mare si arareori contingentele de albine care se nasc într-un interval de timp egalizeaza pe cele care dispar. De obicei acest fenomen se petrece în cursul lunii aprilie.  
.  Prezenta si calitatea hranei.
Fara hrana energetica - miere sau sirop din zahar si proteica - pastura si polen ca si fara apa, cresterea puietului ramâne un deziderat care nu-si gaseste materializarea în cuibul familiei.
.  Protectia termica si umiditatea.
Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte impun o protectie termica suplimentara pentru pastrarea caldurii mai ales în spatiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generata de albine pentru cresterea puietului este de aprox.+34+35°C. Umiditatea excesiva este daunatoare determinând sau favorizând aparitia mucegaiului, degradarea pasturii si alte necazuri.
.Apicultorii cu experienta stiu sa alterneze largirea cuibului cu strâmtorarea lui, utilizând rame bune de ouat concomitent cu o maniera de lucru cu cuibul strâns. Aceasta înseamna practic ca largirea periodica nu se face mai mult decât permite o buna acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragma.

Actiuni specifice:

În stupina
.  Revizia sumara de primavara

.Este o lucrare care se poate efectua în zile calde, calme si însorite în care temperatura se ridica peste 12-13°C. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constând uneori numai în observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extragând o rama din centru. Daca se constata ca exista puiet capacit de albine lucratoare, oua corect depuse de matca si puiet necapacit de vârste diferite este un prim semn care da certitudinea ca activitatea din stup se înscrie în parametrii de normalitate.  
.Fireste apreciem tot sumar daca exista hrana suficienta, de calitate si accesibila albinelor. În cazul absentei sau insuficientei hranei se intervine cu hraniri sub forma de sirop de zahar 1:1 sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezerva, descapacind periodic câte 1 dm2.
.Turtele din miere si polen sunt îndeobste recomandate - ca hrana de completare si/sau stimulare ca si siropul - numai daca albinele zboara sau au efectuat anterior cel putin un zbor de curatire.
.Fara a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de caldura, din partea dinspre diafragma se scot fagurii goliti de miere sau cu miere putina si se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere si pastura de la marginea cuibului, în lipsa acestora, se introduc faguri cu miere din rezerva.
.Fagurii goi care se scot din cuib, plini cu albine atât la suprafata cât si în celule nu se scutura, pentru a nu se provoca pierderi de albine si chiar si a matcii în cazul în care aceasta este ascunsa în masa de albine, ci se aseaza cu grija mai spre marginea cuibului, de unde albinele, datorita temperaturii ridicate din cuib, se vor retrage încet spre zona puietului.
.În lipsa fagurilor cu hrana în rezerva, se aseaza deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu serbet de zahar sau cu pasta de zahar pudra amestecat cu miere (80/20%).
Pentru completarea rezervelor de pastura, pâna la aparitia polenului în natura, e bine sa se administreze turtite de polen amestecat cu putina miere, astfel încât sa faca o masa compacta, câte 100-150 g; nu se dau cantitati mai mari. pentru a se evita pierderile inutile si alterarea lor, în cazul în care turtitele sunt consumate mai încet, în lipsa polenului se vor folosi înlocuitori de polen, cum sunt laptele praf degresat, drojdia de bere uscata si faina de soia macinata foarte fin. La fel ca si în cazul polenului, acestea se amesteca cu o cantitate mica de miere si se administreaza în turtite de circa 100-150 g.
.Se va evita introducerea în stupi în scopul asigurarii rezervelor de hrana a fagurilor cu miere cristalizata si eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere, înlocuindu-se cu faguri cu miere lichida, în aceasta perioada albinele dizolva cu greu cristalele de miere, consumând doar mierea lichefiata din jurul lor si aruncând de regula, cristalele de miere pe fundul stupului, în plus. consumul unui asemenea sortiment de miere provoaca de multe ori diaree la albine, mai ales în cazurile în care acestea nu au efectuat un zbor de curatire de mai mult timp
.Fagurii cu miere cristalizata pot fi dati în consum mai târziu, în perioada activa, descapacind-se câte o portiune redusa si udati bine cu apa calduta si pusi dupa diafragma ca hrana stimulenta în perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primavara sau din toamna.
.Unii autori recomanda în scopul completarii rezervelor de hrana administrarea de sirop de zahar sau chiar de zahar tos umectat. Daca siropul de zahar dat în fagurii amplasati în cuib cât mai aproape de zona puietului, mai poate fi acceptat, desi prin aceasta se mareste gradul de umiditate în stup, cu toate consecintele negative aratate, zaharul tos este total contraindicat din aceleasi motive aratate în cazul folosirii mierii cristalizate, în plus, hrana administrata în aceasta perioada trebuie sa fie în contact direct cu ghemul de albine, albinele iesite în afara acestuia putând amorti pe leaturi, faguri sau hranitoare datorita temperaturii scazute din afara ghemului.
.Deosebit de importanta în aceasta perioada este combaterea umezelii si a mucegaiurilor din stupi, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stupilor se curata, iar acolo unde umezeala este prea mare sau daca fundurile sunt deteriorate acestea se înlocuiesc cu altele uscate si dezinfectate. De asemenea, în caz de mare necesitate se efectueaza transvazarea cuiburilor în corpuri (stupi) noi.
.Umiditatea ridicata reduce puternic în aceasta perioada capacitatea albinelor de mentinere a unei temperaturi normale în cuib, influentând negativ ponta matcilor si sporeste gradul de uzura al albinelor si asa slabite în urma trecerii peste perioada de iernare, grabindu-le sfârsitul. Un rol tot atât de nefast îl are umiditatea ridicata în cresterea gradului de dezvoltare al bolilor si în special în cel al nosemei care, în cazul familiilor slabe si puternic infestate, poate avea un efect fatal.
.Daca materialele care asigura protectia termica (saltelute sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usuca la soare ori vor fi înlocuite cu altele uscate.  
.Daca exista posibilitatea, fundurile stupilor multietajati vor fi înlocuite sau obligatoriu vor fi curatate de resturile acumulate. Observând atent aceste resturi care în general sunt formate din ramasite de ceara si albine moarte putem deduce daca iernarea a decurs bine sau rau.  
.Prin cernere se separa din masa de resturi doua componente:  
1) albine moarte care se ard si  
2) ceara care se topeste.

.  Revizia generala sau de fond
.Numai în zile însorite cu temperaturi de peste + 14°C se poate efectua acest control notând în carnetul de stupina constatari legate de: puterea familiei exprimata în numar de rame bine ocupate cu albine; cantitatea de hrana în kg miere si/sau pastura; rame partial ocupate cu puiet de diferite vârste; prezenta matcii, starea de sanatate.
În functie de constatarile ocazionate de acest control - de care nu trebuie sa scape nici o familie - se vor institui diferentiat lucrarile obligatorii în conformitate cu realitatea vazuta si notata. De exemplu: familiile orfane vor primi o matca de la rezerva ori se vor unifica cu alte familii, familiile excesiv de slabite vor fi unificate, cele lipsite de hrana, cu hrana insuficienta sau de calitate necorespunzatoare vor fi ajutate de urgenta procedând la asa-numitele hraniri de necesitate. Ce dam albinelor înfometate sau în pericol de înfometare? Simplu; faguri cu miere descapacita sau sirop de zahar 1:1, rame cu pastura sau chiar turte din miere, zahar si polen.  
.În cuib se lasa doar fagurii cu hrana si puiet bine acoperiti de albine, astfel încât acesta sa fie cât mai bine strâmtorat cu putinta. Trebuie avut în vedere ca în aceasta perioada desi a început aparitia albinelor tinere, schimbul de generatii se face înca destul de încet, mortalitatea albinelor de iarna prevalând aparitia albinelor tinere; si deci puterea familiei fiind înca în descrestere.
.Daca apicultorul debutant sau începator nu stie cum sa procedeze în cazul unor situatii anormale el poate consulta orice manual de apicultura, colectia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat, cu experienta care, fara îndoiala îi va da îndrumarile concrete pentru fiecare situatie în parte.  
. Marirea vitezei de ouat a matcilor si stimularea cresterii puietului se face imediat ce timpul se încalzeste prin hraniri de stimulare cu sirop de zahar în proportie de 1/1 (1 parte zahar la 1 parte apa) administrat caldut în portii mici,la început în portii mici de 150 - 250ml si pe masura ce timpul se încalzeste si în functie de puterea familiilor, în portii mai mari de 300-500ml periodic si succesiv la 1 sau 2 zile în functie de rapiditatea cu care albinele îl prelucreaza si hranitorul se goleste. Acesta este procedeul cel mai simplu. Un procedeu mai complex si mai complet este cel prin care la hranirile de stimulare albinele se furajeaza cu turte din miere, zahar si polen asezate pe leaturile superioare ale ramelor, deasupra cuibului.
. Se instaleaza cântarul de control pe care se aseaza cea mai puternica familie de albine din stupina si se începe înregistrarea în carnetul de stupina a observatiilor meteorologice, fenologice, precum si a evolutiei cântarului de control. Aceste observatii si înregistrari se executa pe întreaga perioada a sezonului apicol activ,pentru a cunoaste potentialul melifer al zonei în care se practica stuparitul.
.  Pentru ajutorarea cresterii de puiet si evitarea pierderii albinelor zburatoare care asigura apa necesara cresterii puietului, în perioadele cu temperatura mai ridicata se asigura albinelor apa necesara, prin montarea de adapatoare în locurile însorite din stupina în care se pun apa calduta cu sare (5 g/l). Este o masura binevenita menita a satisface necesarul de apa consumata pentru cresterea puietului. Nu e rau sa se puna în adapatoare, pentru dezinfectie, si apa în care s-a dizolvat 0,5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil.
. Se continua stimularea si supravegherea zborului general de curatire;
Toti apicultorii stiu ca stimularea si supravegherea zborului de curatire este o lucrare usoara, chiar placuta (doar nu degeaba se spune: "ochiul stapânului îngrasa vita") cu efect benefic în familiile care efectueaza aceste zboruri. Un zbor vioi, intens si de durata în atmosfera încalzita de razele soarelui este o imagine reconfortanta pentru oricare privitor.  
. Se va avea grija sa se asigure stupului o înclinare spre înainte de 6-8° (daca nu s-a procedat astfel în toamna, la pregatirea familiilor pentru iernat). În felul acesta albinele îndeparteaza mai usor cadavrele albinelor moarte si alte gunoaie care apar în aceasta perioada pe fundul stupilor. De altfel, s-a considerat în mod experimental (Escov) ca la stupii astfel înclinati are loc o mai buna aerare (ventilatie) a cuibului, familiile respective iernând în conditii mai bune.
. Nu e rau ca tot acum sa se refaca, sa se curete, asa-numita „oglinda a stupului" în fata acestuia, în acest mod putându-se urmari mai usor gunoaiele (resturile) aruncate afara de albine si dându-se în acelasi timp un aspect mai curat si placut stupinei.
.  De asemenea, se îndeparteaza din cuiburi fagurii puternic murdariti de pete de diaree, chiar daca sunt ocupati cu cantitati mici de puiet. În cazul în care pe asemenea faguri sunt cantitati mai mari de puiet, se curata petele de diaree prin razuire urmând ca, mai târziu, dupa iesirea puietului, fagurii respectivi sa fie scosi si dati la topit.
. În functie de evolutia vremii e de preferat sa se mentina gratiile împotriva soarecilor la urdinisuri, tocmai pentru ca în aceasta perioada soarecii devin mai activi, îsi cauta locuri izolate si calduroase pentru a-si face cuiburile în care sa nasca puii. Cu toate ca albinele nu mai au ghemurile atât de compacte ca în timpul iernii, soarecii circula nestingheriti prin partile laterale ale cuibului si mai ales în spatiul din spatele diafragmei si deasupra podisorului, unde-si fac de regula cuiburile, deranjând albinele prin foiala lor si mai ales prin mirosul pe care-l degaja ei si excrementele lor.  
. În cazul familiilor orfane, care în timpul iernii si-au pierdut matcile dintr-o cauza oarecare, acestora li se da o matca din nucleele de rezerva, iar în lipsa, se unesc cu alte familii mai slabe din stupina. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lânga cuibul familiei cu matca. Izolarea matcii nu este obligatorie, în aceasta perioada matcile fiind acceptate usor de albinele straine. Pericolul apare doar în cazul în care în familia orfana au aparut albine ouatoare. situatie care se recunoaste prin prezenta de puiet bombat sau de oua depuse neregulat pe peretii celulelor sau mai multe oua într-o celula, în asemenea cazuri izolarea matcii fiind obligatorie.
. Formarea familiilor temporare sau ajutatoare cu matcile de rezerva iernate în afara ghemului, în camere.
. Aprecierea rezistentei la iernare a grupei familiilor de prasila . Cele mai rezistente familii, cu consum de hrana si mortalitate mica sunt selectionate.
. Diagnostic si tratament în caz de boala în stupina.  
.La aparitia semnelor certe sau suspiciunilor de boala se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat întocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza si extinde determinând pagube în efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. Principala boala de primavara este nosemoza. Netratata duce la depopularea, la slabirea familiilor de albine. Tratamentul se face în principal cu Fumidil-B conform prospectului.
Pentru combaterea nosemei, în afara masurilor de reducere a gradului de umiditate în stupi, e bine ca hrana (serbetul sau siropul) dat sa se prepare pe baza de ceaiuri cu efect antinosematos - preparate din sunatoare, galbenele, izma, musetel, coada soricelului si sa se administreze dozele necesare de medicament.  
.Deosebit de eficient în combaterea nosemozei este extractul de ceapa. Sucul de ceapa se adauga în siropurile preparate pe baza de ceaiuri. Este o metoda ecologica de prevenire/tratare a nosemozei.
.Administrarea streptomicinei pentru o asa-zisa stimulare sau în tratamente este cu desavârsire interzisa.
.În general, se foloseste orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrarilor amintite, în asa fel încât familiile de albine sa se dezvolte normal si sa iasa fara pierderi din iarna.

În atelierul stupinei
.  Curatirea, dezinfectia, repararea, reconditionarea,vopsirea utilajelor de care va fi nevoie în sezonul activ care se apropie (centrifuge, bidoane, tavi de descapacit, stupi, elemente de stupi s.a.). Dezinfectarea stupilor si a materialelor ce urmeaza a fi folosite în continuare este obligatorie macar prin curatarea (râcâirea) crescaturilor de ceara, a depunerilor de propolis, a petelor de diaree, mucegaiului etc. cu ajutorul daltii apicole sau a unui spaclu, urmata de spalarea în apa fierbinte cu soda si sapun de rufe, dupa care materialele se limpezesc în apa curata si se usuca bine. Si mai bine este daca aceasta lucrare este urmata de o flambare atenta cu lampa de benzina sau cu un arzator de aragaz. O metoda eficienta de dezinfectie este si pulverizarea cu spirt a stupului, în strat subtire,dupa ce acesta a fost în prealabil curatat de ceara si propolis, si aprinderea spirtului. Spirtul va arde, fara a lasa cenusa ori mirosuri neplacute si va dezinfecta eficient suprafata de lemn a stupului. Pentru a stinge focul e necesar doar sa se închida capacul stupului. Spirtul este extrem de inflamabil. Deci, atentie la normele de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor!
.  Încheierea, însârmarea si lipirea foilor de faguri artificiali care vor întregi echipamentul de faguri noi destinat înlocuirii anuale a cel putin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei.
.  Se verifica si se pun la punct materialele si utilajele folosite la cresterea matcilor, colectarea de polen, de venin, producerea de miere în sectiuni etc.

Organizatorice:
.  Procurarea de material saditor si plantarea de arbori si arbusti nectaro-poliniferi, însamântari de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag si altele).
.  Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral.
.  Controlul rezultatelor iernarii; analiza situatiei stupinei, a modului în care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaste eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzatoare si luarea de masuri pentru eliminarea în viitor a deficientelor constatate.

Speciile nectaro-polenifere care înfloresc în luna martie :  
.  Alunul (Corylus avellana), Aninul negru (Alnus glutinosa). Artarul american (Acer negundo). Banutei (Bellis perennis), Cais (Armeniaca vulgaris), Ghiocel (Galanthus nivalis). Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Piersic (Piersica vulgaris), Rachita (Salix viminalis), Salcie alba (Salix alba), Salcie capreasca (Salix caprea), Ulm (Ulmus campestris). Zambila (Hyacinthus orientalis). Viorea (Scilla bifolia), Zalog (Salix cinereea).

Nu uitati   !
.  Contribuiti la mentinerea puterii familiilor si la întarirea rapida a lor prin :  
1.împachetarea suplimentara a cuibului;  
2.hranirea suplimentara a familiilor lipsite de rezerve de pastura, cu turte de polen ;  
3.hranirea stimulenta cu turte de pasta de zahar. În stupinele mari, spre sfârsitul lunii hranirea suplimentara se face cu zahar tos, administrat odata la 10 zile în hranitoarea - rama, asezate lânga ultimul fagure ocupat cu albine.  
.  Asigurati accesul razelor solare pe vatra stupinii în tot cursul zilei. Prin aceasta masura activizati familiile de albine si micsorati din consumul de hrana destinat producerii de caldura în cuib.

.Ce minunat ar fi pentru albine si pentru apicultor daca stupina lui s-ar gasi înconjurata în martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea, în manualele de apicultura, se recomanda ca vatra de iernare sa fie situata într-o zona care, primavara devreme, vegetatia sa ofere surse de nectar si polen ce asigura o accelerare a dezvoltarii familiilor de albine. Cine poate sa îsi transporte stupii într-un areal în care cel putin o parte dintre aceste specii ocupa un segment important din suprafata cercului cu o raza de 3-3,5 km (raza economica de zbor a albinelor) este un om fericit în martie si mai apoi. Cine nu, va trebui sa respecte cât mai îndeaproape recomandarile efectuând toate lucrarile enumerate sub titlul Actiuni specifice. Sa asteptam cu speranta si încredere primavara! Sa ne bucuram de venirea ei!

Sus

Februarie
 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Sofisticato
Invata germana fara profesor si GRATUIT.
www.sofisticato.ro
Dieta Dukan
Vrei sa slabesti fara sa faci foamea si fara sa trebuiasca sa faci exercitii fizice epuizante ...
www.dietadukan.freesoul.ro
Retete Dukan
Totul despre Dieta Dukan... informatii, surse, alimente permise, tolerate si ajutatoare si foarte multe retete pentru dieta Dukan...
www.retetedukan.info
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro