Meniu
Prima Pagina
Albina
Cuibul
Stupul
Inmultirea
Calendarul
Anotimpurile
Viaţa familiei
Resursele
Extragerea mierii
Bolile Albinei
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Biologia albinei
Dezvoltarea
Iernarea
Inventarul apicol
Produsele apicole
Apiterapie
Diverse Contact
Legislatie
Bibliografie
Recomandari
Harta Site
   
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Boli parazitare
 
 
 

Bolile parazitare sunt provocate de unele specii de paraziti, organisme care traiesc temporar sau permanent pe corpul sau organismul altor vietuitoare, hranindu-se cu sângele sau cu hemolimfa acestora.
.Dupa localizarea agentului parazitar, distingem endoparazitoze si ectoparazitoze

.Endoparazitozele cuprind mai multe boli:

Nosemoza

.Nosemoza este o boala de invazie a albinelor adulte, foarte raspândita, care evolueaza cel mai adesea sub forma ascunsa (cronica), dar si eruptiva, cu manifestari puternice. Ea apare mai frecvent la sfârsitul iernii si începutul primaverii, putând provoca depopularea familiilor de albine când acestea sunt rau întretinute si iernate necorespunzator. Actiunea parazitului este favorizata de existenta familiilor slabe, de culesul de nectar si polen, de umezeala, de timpul nefavorabil etc.

Etiologie

.Agentul patogen este protozoarul unicelular Nosema apis, care se localizeaza si se înmulteste în peretele intestinal, împiedicând astfel digestia si asimilarea hranei. Agentul patogen are doua forme: una vegetativa în care parazitul se multiplica în interiorul celulelor epiteliului intestinal al albinei, unde prin actiunea mecanica iritanta si toxica produce boala si o forma sporulata cu un metabolism redus, întâlnita, de obicei, dupa moartea albinelor sau când este eliminat în mediul exterior. Sub aceasta forma, el rezista foarte mult în mediul exterior, germinând din nou în momentul în care ajunge în organismul albinei.
.Sporii de Nosema apis au forma unor corpusculi ovali stralucitori, mai lati la polul posterior, lungi de 5-6 microni si lati de 2,5-3 microni.
.Suspendati în apa sau miere sunt distrusi si la temperatura de 50°C dupa 15 minute, la temperatura camerei (22-24°C) rezista 2 luni, iar la frigider (4°C) numai 3 saptamâni. În cadavrele uscate, sporii se conserva pâna la 1 an, în excrementele uscate pâna la 2 ani, în miere circa 258 de zile, iar în faguri între 3 luni si 2 ani. Razele solare distrug sporii din mediul uscat dupa 15-32 de ore, iar din cel umed dupa 37-51 de ore.

Contaminarea

se face pe cale bucala, prin consumul de apa sau hrana infestata. Boala se transmite prin miere, polen, faguri contaminati, prin furt, trântori si inventar. Transmiterea bolii se face si prin contact direct între matca infestata si albinele care o îngrijesc, prin roirea familiilor bolnave de nosemoza sau prin practicarea stuparitului pastoral.
.Izbucnirea nosemozei primavara este legata si de contaminarea în masa a albinelor în timpul curatirii fagurilor de rezerva infectati . Nosema mai poate fi transmisa si prin intermediul diferitilor paraziti ce traiesc în stup, cel mai important, din acest punct de vedere, fiind molia cerii.
.Aparitia bolii în stupina este favorizata de mai multi factori, dintre care amintim: iernarea pe miere de mana sau pe miere necapacita si acrita, deranjarea familiilor de albine în perioada de iernare, lipsa matcii în timpul iernii sau prezenta în aceasta perioada a unei matci neîmperecheate, imposibilitatea efectuarii zborului de curatire, ierni lungi si umede, primaveri racoroase, lipsa culesului, interventii frecvente si nejustificate în cuibul familiei de albine, înmultirea exagerata a acestora, mai ales în partea a doua a anului etc.

Simptome

.În forma latenta de boala, manifestarile sunt sterse si de aceea se diferentiaza greu de albinele sanatoase.Familiile cu aceasta forma se dezvolta greu, prezinta mici pete de diaree pe rame si stupi si înregistreaza o mortalitate sporita fata de normal. Manifestarile în forma acuta de boala sunt mai pregnante. Astfel, familiile de albine bolnave de nosemoza au o activitate redusa primavara sau dupa perioadele reci si ploioase din timpul verii si se depopuleaza cu toate ca puietul este sanatos.

rame patate cu excremente

pete diaree

Albinele bolnave prezinta diaree de culoare bruna-deschisa, au abdomenul umflat, îsi pierd capacitatea de zbor, tremura, se târasc în fata urdinisului, paralizeaza, dupa care mor în masa. Albinele moarte de nosemoza au picioarele adunate sub torace si aripile întinse.
.Când nosemoza este asociata cu diaree, este greu de delimitat cele doua boli.

Podisorul, peretii stupului, fagurii si obiectele din jurul stupului sunt acoperite cu jeturi de diaree.
.Matcile infestate sunt la început mai agitate, apoi devin apatice si cu o mobilitate redusa, cad de pe faguri, înceteaza depunerea oualor, nu se hranesc si dupa un timp mor. Spre deosebire de albinele adulte infestate, matcile bolnave de nosemoza nu prezinta forme de diaree, din contra sunt cu atât mai constipate cu cât gradul de infestare este mai mare.
.Examinarea cu ochiul liber a intestinului extras cu mâna dupa îndepartarea capului, permite sa se observe la albinele infestate unele modificari macroscopice. Astfel, intestinul mijlociu este mai gros, are culoarea mata-albicioasa, iar striatiunile transversale nu se mai observa.
.Deoarece aceste simptome sunt caracteristice si altor boli, diagnosticul precis nu este posibil decât prin examen de laborator, care consta în evidentierea sporilor de nosemoza într-un preparat examinat la microscop.

Tratamentul

Ca si la celelalte boli, se bazeaza pe actiunea medicamentelor asociata cu masuri de ordin igienic si biologic. Boala considerata în mod oficial contagioasa, nosemoza poate fi combatuta în mod eficient cu un antibiotic, fumagilina, cunoscut în comert sub numele de Fumidil B . Acest medicament se prezinta în flacoane de 25 g substanta totala, din care 0,5 g substanta activa, din continutul unui flacon putându-se trata 5 familii de albine. Acest produs se poate administra în functie de anotimp, fie în sirop, fie în pasta sau serbet de zahar, administrându-se 50 ml sirop medicamentos rezultat din 1 g Fumidil B la 1 litru sirop, la un interval de albine în 10 doze la interval de doua zile.
.În prezent, la noi în tara, tratamentul se face cu Protofil , un produs care prin substantele continute împiedica realizarea ciclului evolutiv al lui Nosema apis, inhiba flora patogena intestinala si stimuleaza secretia enzimelor digestive ale albinelor si larvelor. Se administreaza în sirop 17 ml la litru si în pasta, 3 ml la kilogram. Cantitatea de Protofil ce se administreaza într-un anotimp unei familii variaza între 50 si 80 ml, în functie de marimea si starea acestora.
.Când nosemoza este diagnosticata cu certitudine, se impune dezinfectarea foarte atenta a inventarului. Astfel, fagurii de rezerva se vor dezinfecta cu vapori de acid acetic glacial, formol sau anhidra sulfuroasa. Cu rol preventiv, în fiecare primavara, apa din adapatorile din stupina trebuie schimbata zilnic, iar toamna mierea de mana va fi extrasa în totalitate si înlocuita cu miere florala sau cu sirop de zahar 2:1. Matcile vor fi înlocuite tot la doi ani, iar anual 1/3 din fagurii din cuib sa fie înlocuiti cu faguri artificiali, iar cei necorespunzatori sa fie reformati. Nu se vor deranja inutil familiile de albine, mai ales la începutul primaverii, când întoarcerea timpului rece ar putea avea urmari destul de grave si nu se vor diviza familiile de albine mai târziu de mijlocul verii. Cadavrele albinelor din fata urdinisului si de pe fundul stupului se vor aduna si arde, iar în stupina, pe cât posibil, vom pastra numai familii puternice, bine dezvoltate, cu instinct slab de roire.

  Ambioza

.Este o endoparazitoza a albinelor adulte ce apare la sfârsitul iernii si începutul primaverii, provocata de un protozoar parazit.

Etiologie

.Agentul patogen este un parazit unicelular numit Malphigamoeba mellifica , care se localizeaza în epiteliul tubilor Malpighi si în intestinul mijlociu al albinelor. Acest parazit se întâlneste în corpul albinelor infestate, în organele de erectie, sub forma de chisti. Forma vegetativa se înmulteste la începutul bolii, iar chistul are aceeasi semnificatie ca si sporii lui Nosema apis . Chistii au forma ovala sau rotunda, cu dimensiuni de 6-7 microni si sunt înconjurati de o membrana densa cu contur dublu.

Contaminarea

se face pe cale bucala prin consumul hranei infestate si a apei potabile din adapator sau belti (ape statatoare) infestate prin dejectiile albinelor bolnave. Chistii patrunsi în tubul digestiv germineaza, apoi o parte patrund în epiteliul intestinal, iar o alta parte înainteaza spre tuburile Malpighi, unde-si desfasoara ciclul evolutiv si actiunea patogena.
.Amibioza este cel mai adesea întâlnita la albinele care sunt infestate cu Nosema apis, dar boala poate apare ca o parazitoza independenta. Conditiile nefavorabile de iernare, calitatea necorespunzatoare a hranei, temperatura scazuta a mediului extern si umiditatea excesiva, sunt factori favorizanti atât ai amibiozei cât si ai nosemozei.

Simptomele

bolii nu sunt tipice, dar familiile de albine afectate în momentul deschiderii lor, emana un miros neplacut. Albinele bolnave prezinta abdomenul marit, diaree sub forma de jet, tremuraturi ale aripilor si alte tulburari nervoase. Tuburile Malpighi sunt mai îngrosate decât cele normale si se observa în structura acestora celule distruse complet sau cu leziuni de diferite grade.
.Diagnosticarea bolii se face pe baza semnelor clinice completate de examenul de laborator.

Tratamentul

nu este înca bine precizat, el reducându-se, în principal, la masurile de profilaxie care sunt identice cu cele descrise la nosemoza

  Acarioza

.Este tot o endoparazitoza a albinelor adulte, care se manifesta mai ales în a doua jumatate a iernii.

acaparis woodi 

Etiologie

  .Agentul patogen este acarianul Acarapis woodi , un parazit cu dimensiuni microscopice, corpul oval, de culoare galbuie, segmentat, prevazut cu opt picioare si cu un dimorfism sexual accentuat, masculul fiind cu 50 de microni mai mic decât femela (100, respectiv, 150 microni). Corpul parazitului este împartit printr-o dunga marcanta în doua parti: cefalotorace si abdomen.

Contaminarea

se face prin albine hoate, trântori, matci si roiuri infestate. Dupa împerechere, femela patrunde în prima pereche de trahei toracice si depune 10-20 de oua. Oul se transforma în larva, apoi în nimfa si adult. Acarienii înteapa peretii traheali si provoaca scurgerea hemolimfei, cu care se hranesc. Uneori, acarienii mai pot fi întâlniti si în sacii aerieni din interiorul capului sau în cei din partea posterioara a corpului. Când numarul parazitilor a crescut prea mult si hrana nu este suficienta, femelele parasesc albina bolnava si se fixeaza pe perisorii de pe toracele albinei, apoi se agata de o noua albina si vor intra repede în traheile acesteia, deoarece în mediul exterior, fara hrana, acestia nu rezista mai mult de 48 de ore.
.Acarienii ajunsi în numar mare în traheile albinelor obstructioneaza caile respiratorii si elimina unele toxine în organismul albinei, determinând boala, care poate evolua sub forma latenta sau sub forma acuta. Aceasta evolutie a bolii este influentata de vârsta albinelor si de sezon. La albinele tinere, acarianul patrunde mai usor în trahei decât la cele batrâne, la acestea din urma lumenul stigmelor este mai mic si mai bine protejat de perisori.
.În timpul iernii, albinele au o rezistenta scazuta fata de parazit, datori; starii de semihibernare, iar asezarea lor în ghemul de iernare permite parazitului sa treaca cu usurinta de pe o albina pe alta, astfel ca primavara marea majoritate a albinelor mor, iar parazitul infesteaza puternic albinele tinere, pe masura ce acestea eclozioneaza.

Simptome

.Albinele îsi pierd capacitatea de zbor, cad în fata urdinisului unde se târasc, abdomenul este dilatat, iar corpul prezinta tremuraturi. Aripile sunt departate si miscate dezordonat. La începutul îmbolnavirii, traheile îsi pastreaza structura si elasticitatea aproape normale, iar la infestatie masiva acestea din albe-sidefii devin mate, cretacee, galbene castanii si apoi negre. în general, culoarea neagra a traheilor este suficienta pentru punerea diagnosticului.

Tratamentul

se face cu ajutorul unor substante chimice volatile sau fumigene impregnate în benzi de hârtie de filtru, cu conditia ca aceste substante sa omoare parazitii fara a vatama însa albinele, puietul, mierea sau pastura. Cele mai eficace produse acaricide netoxice pentru albine sunt preparatul Folbex si preparatul P.K . Fâsia impregnata prinsa cu o sârma subtire se introduce printr-un orificiu facut în podisor, fie între doua rame distantate din mijlocul cuibului, fie într-un spatiu liber de 10-15 cm între peretele stupului si primul fagure din cuib, dupa ce, în prealabil, urdinisul s-a închis ermetic. Stupul se tine închis o ora dupa care se deschide urdinisul, iar tratamentul se repeta de 8 ori la interval de 7 zile.
.Tratamentul medicamentos trebuie asociat si cu masuri preventive, dar, deoarece acestea nu au o eficacitate la fel de buna ca si în cazul altor boli, distrugerea familiilor bolnave în momentul aparitiei bolii si aplicarea tratamentului la restul familiilor sunt masuri utile si eficace.

. Brauloza

.Brauloza este o parazitoza a albinelor adulte si, în special, a matcilor.

Etiologie

.Agentul patogen este o insecta aptera, Braula coeca sau popular paduchele albinei .

Femela depune primavara ouale pe fata interna a capacelelor, unde larvele se hranesc cu ceara si polen. Adultii, vizibili cu ochiul liber, au culoare bruna-roscata, paraziteaza albinele doici si în numar mare matcile (5-40 de indivizi), unde se hranesc cu laptisor, în care scop le excita la baza trompei pentru a provoca reflexul de regurgitare, sau preiau hrana de pe trompa albinelor în momentul în care acestea hranesc matca.

Contaminarea

se face cu ajutorul trântorilor, a albinelor hoate, a mutarii fagurilor cu puiet si miere dintr-un stup în altul, prin unificarea familiilor, prin roire, iar în interiorul stupului, parazitul trece usor de pe o albina pe alta. Parazitul ierneaza în stup în stadiul de adult, iar primavara, femelele încep depunerea oualor, infestarea cea mai masiva înregistrându-se în lunile august-septembrie, iar odata cu racirea timpului numarul parazitilor scade.

Simptome

.Albinele sunt nelinistite, iritate, au o activitate redusa si puterea familiei scade treptat. Parazitii se vad cu ochiul liber atât pe corpul albinelor cât si pe cel al matcilor.

Tratamentul

.se bazeaza pe distrugerea parazitului si se aplica de obicei în lunile septembrie-octombrie, când familiile au puiet putin sau deloc si când parazitii îsi înceteaza înmultirea.
Tratamentul se poate face cu naftalina, camfor sau tutun aplicate pe cartoane care seara se introduc sub rame, iar dimineata, acestea împreuna cu braulele cazute se îndeparteaza, deoarece parazitii au fost numai ametiti. Tratamentul se repeta la 15 zile.
.Bune rezultate dau si fumigatiile cu foi de tutun administrat pe deasupra, printre rame si prin urdinis, combinat cu camforul sau terebentina asezate pe fundul stupului, cu o seara mai înainte
.O alta modalitate de combatere a paduchilor, consta în ungerea matcii cu miere si pulverizarea, pe toata suprafata ramelor ocupate de albine, de sirop de miere cu apa. Albinele, lingându-se, dau jos paduchii care cad pe fundul stupului. Pentru a împiedica urcarea lor din nou pe albine, se aseaza pe fundul stupului, pe un ziar, un strat subtire de naftalina, al carei miros puternic va ameti paduchii
.Pentru combaterea parazitului se poate utiliza si fenotiazina sub forma de fumigatii. Lemnul indicat pentru aceste fumigatii este lemnul de tei. Pregatirea familiei de albine pentru tratament consta în micsorarea urdinisului la 1 cm, distantarea ramelor si acoperirea crapaturilor. Cu ajutorul unui afumator în care s-a pus pachetelul de fenotiazina sau frunzele de tutun, se introduc pe la urdinis mai multe valuri de fum, se astupa urdinisul, se revine dupa 2-3 minute, se da din nou aceeasi doza de fum, din nou se închide urdinisul, apoi, dupa 10 minute, acesta se deschide. Tratamentul cu fum de tutun se repeta 3 zile la rând, apoi din 10 în 10 zile pâna la disparitia completa a parazitului, iar cel cu fenotiazina se repeta de doua o la interval de 10 zile.
.Când matca este invadata masiv este necesar ca înaintea aplicarii tratamentului general, sa se procedeze la îndepartarea mecanica a parazitilor de pe corpul ei, cu o pensula înmuiata în alcool sau miere sau o scobitoare. Parazitii se pot îndeparta de pe matca si cu ajutorul fumului de tigara. Se izoleaza matca într-un pahar de apa, se dau peste ea 1-2 fumuri de tigara si se tine palma pe gura paharului câteva secunde, timp suficient pentru caderea parazitilor pe fundul paharului. Deoarece ouale sunt depuse pe fata interna a capacelelor, se indica ca la extractia mierii, descapacitul sa nu se faca cu furculita apicola ci numai cu ajutorul cutitului.

   Varrooza

.Aceasta boala este o ectoparazitoza atât a albinelor adulte cât si a puietului, în special a celui de trântor. Boala a fost descoperita în anul 1904 în insula Java, de catre E. Jacobson de unde s-a extins practic în toata lumea, în Europa fiind semnalata pentru prima data în anul 1967. Varrooza este o boala ascunsa, parazitul acesteia poate exista în stup timp de mai multi ani fara sa se constate o mortalitate anormala, pâna în ziua în care infestarea masiva duce la moartea rapida a familiei.

acarian varroa

Etiologie

.Agentul patogen este acarianul Varrooa jacobsoni .

Femela prezinta corpul aplatizat, transversal oval, lung de 1,1 mm si lat de 1,6 mm, de culoare maro-rosiatic, prevazut cu patru perechi de picioare. Ea se fixeaza atât pe torace cât si pe abdomen si membre, iar în perioadele de înmultire depune în medie 7-8 oua în celulele cu puiet, din care dupa 2 zile ies larvele, care se hranesc cu hemolimfa larvelor si nimfelor de albina, iar dupa 7 zile se transforma în adulti, ce se împerecheaza înainte de eclozionarea albinelor. Masculul este mai mic, de forma rotunda, având culoarea alba-cenusie si moare dupa împerechere, din celule iesind numai femele împerecheate. Femelele împerecheate trec apoi pe albinele lucratoare, trântori si matca, unde se hranesc cu hemolimfa acestora, fapt ce determina debilizarea si moartea lor prematura.

Contaminarea

se face cu ajutorul albinelor hoate, a trântorilor, a roilor si a fagurilor cu puiet, precum si prin practicarea stuparitului pastoral.

Simptome

.În perioada de iernare, parazitii nelinistesc familia de albine, determinând un consum mai mare de miere, umplerea prematura intestinului cu dejectii si aparitia diareii. Primavara, când în celule cu puiet exista un mare numar de paraziti, albinele eclozionate vor fi neviabile cu aripile nedezvoltate, cu capul si picioarele diforme. Ele cad pe fundul stupului, de unde sunt scoase afara de catre albinele sanatoase.
.Parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trântori, pe albinele lucratoare si matca, precum si pe puietul acestora în urma descapacirii celulelor. La începutul infestarii, acarianul nu poate fi observat cu ochiul liber, datorita numarului redus de paraziti si a pozitiei acestuia între inelele abdominale; de unde nu i se poate vedea decât marginea posterioara a corpului. Dupa 2-3 ani de la infestare, numarul acarienilor este foarte mare, se înmultesc cu repeziciune, iar când 20-30 % din albine sunt parazitate, familia slabeste si moare.

Tratamentul

.Datorita adaptarii parazitului la biologia si viata albinelor, au fost utilizate în ultimii ani zeci de substante antiparazitare, numeroase metode biologice, fizice si tehnice de combatere a acestuia, dar rezultatele nu sunt nici în prezent satisfacatoare. S-a constatat ca dupa tratamente corect efectuate toamna, vara si toamna anului urmator, aceleasi familii pot fi intens parazitate.
.Pe plan mondial, cele mai utilizate substante în combaterea varroozei au fost: fenotiazina, acidul formic, acidul lactic, timolul, camforul, uleiul de eucalipt, clorbenzilatul, brompropilatul, cumafosul, cimiazolul, amitrazul, cianpiretrinoidul de sinteza si fluvalinatul (mavrikul) .
.În prezent, cele mai folosite substante în combaterea varroozei sunt amitrazul si fluvalinatul si se fac cercetari intense pentru combaterea acesteia pe cale biologica sau prin utilizarea de extracte naturale, netoxice si nepoluante pentru produsele stupului.
.La noi în tara, varrooza a fost combatuta cu medicamentele Sineacar si Arahnol , iar în prezent se utilizeaza Varachetul (pe baza de amitraz), Mavrirolul , Apistanul (pe baza de fluvalinat) si BeeVital -ul (pe baza de uleiuri eterice).
.Varachetul se administreaza sub forma de fumigatii prin urdinis sau pe deasupra ramelor. Pentru fiecare familie se utilizeaza o banda de carton cu 2-4 picaturi în functie de tipul de stup. Doza recomandata are un efect bun atunci când se etanseaza bine stupul, altfel o parte din substanta activa volatilizata se pierde prin fisuri sau spatii create prin închiderea necorespunzatoare a acestuia. Primul tratament se face primavara, când albinele au început activitatea normala, al doilea tratament se efectueaza dupa extragerea mierii de salcâm, iar alte trei tratamente se fac toamna în lunile septembrie si octombrie, intervalul dintre acestea fiind de 7 zile. Ultimul tratament cu Varachet trebuie sa se execute în absenta puietului capacit, deoarece acesta pastreaza parazitii si odata cu ecloziunea albinelor ramân în stup peste iarna, reproducându-se primavara odata cu prima generatie de albine.
.Mavrirolul, la fel ca si Varachetul, patrunde în organismul parazitilor si le blocheaza functiile enzimatice si nervoase. Medicamentul este îmbibat în benzi de material textil. Benzile se aseaza deasupra ramelor, trans­versal, iar dupa 7 zile se introduc vertical între ramele 3-4 si 7-8. La roi si familiile slabe, banda se aseaza lânga un fagure lateral cu puiet. Perioada optima de introducere a benzilor este prima jumatate a lunii august si ele se mentin în stup timp de 40 de zile, apoi se scot din stup. Nu se face tratarea în timpul culesurilor principale. Este necesar ca tratamentul sa fie completat cu doua fumigatii cu Varachet toamna, când familiile de albine nu mai au puiet.
.Apistanul este un cianpiretrinoid de sinteza, impregnat în benzi de material plastic, produs de firma Sandoz. Conform prospectului se folosesc doua benzi, timp de 40-60 de zile, numai în sezonul activ. A fost aprobata folosirea lui si la noi în tara.

.BeeVital-ul se administreaza între rame, pe albine, prin stropirea acestora cu substanta activa.
.Nu se admite folosirea la noi în tara pesticidelor sub forma de solutii sau emulsii, prin stropirea albinelor sau în hrana lor, deoarece polueaza grav atât organismul albinelor cât si ceara, mierea, polenul, laptisorul si propolisul.

Pentru mai multe detalii clic >>aici<<

  Senotainioza

.Este o ectoparazitoza a albinelor adulte, destul de raspândita printre acestea.

S:\ProApicultura\senotainia tricuspis

Etiologie

Agentul patogen este o diptera vivipara, denumita Senotainia tricuspis . Aceasta musca este mai mica decât musca comuna (6-8 mm), de culoare cenusie-deschis, cu o dunga alba pe cap. Femelele împerecheate îsi petrec cea mai mare parte a timpului în stupina si urmaresc albinele sau trântorii, depunând din zbor larvele pe corpul acestora. Imediat dupa ce au fost depuse pe albina, larvele lungi de 0,7-0,8 mm si cu un diametru de 0,17 mm patrund în organismul insectei la nivelul partii dorsale a articulatiei cefalotoracice si se hranesc cu hemolimfa si tesuturi vii. Când larva s-a dezvoltat suficient (15 mm lungime si 3 mm diametru) paraseste cadavrul albinei (6-11 zile) si intra în pamânt la o adâncime de 3-4 cm, unde dupa 1-2 zile se transforma în nimfa, iar dupa 7-12 zile în musca. Într-un sezon apicol pot sa apara doua generatii de muste, iar iernarea acestora se face în stadiul nimfal. Femela este vivipara si poate produce între 700 si 800 de larve (Simintzis, 1949; Giordani, 1956; Boiko, 1959).

Contaminarea

albinelor lucratoare si a trântorilor se face prin atacul direct, în timpul zborului, al mustei parazite, care-si depune cu aceasta ocazie larvele pe corpul acestora. Contaminarea este mai puternica pe timp cald si însorit, în timp ce pe timp rece si ploios, contactul albinelor cu musca parazita este redus.

Dupa ce penetreaza muschii toracici, larva trece în urmatoarea etapa de dezvoltare larvara, în care se hraneste cu hemolimfa gazdei atâta timp cât aceasta traieste. Larva este de culoare alb cu negru, are partile bucale sub forma de coasa si are 1,5 mm lungime si 0,5 mm latime.

Larvele, în numar de una sau mai multe, se fixeaza în cavitatea toracica, de unde pot migra în cavitatea cefalica si abdominala. Când albina-gazda moare (de obicei la 2-4 zile dupa parazitare), larva se hraneste cu tesut solid si trece în urmatoarea etapa de dezvoltare. Devoreaza muschii toracici si alte parti moi ale toracelui si capului.Când ajunge la 8 pâna la 9 mm în dimensiune, abadoneaza cadavrul gazdei si intra sub pamânt, pentru a completa ciclul evolutiv. Aici devine individ matur, în 7-12 zile (Boiko, 1958) sau 16 zile (Giordani, 1956).
Femelele acestei muste se întâlnesc în stupina din mai pâna în octombrie, în numar foarte mare în iulie-august, de dimineata si pâna seara, disparând din stupina atunci când temperatura atmosferica depaseste 30°C. Pe timp favorabil, în 1-2 zile depune toate larvele pe corpul albinelor.

Simptome

.Albinele culegatoare se debiliteaza, îsi pierd capacitatea de zbor si familiile se depopuleaza rapid. Uneori, la albinele moarte se pot observa trepidatii ale abdomenului, datorate miscarilor pe care le fac larvele parazite din organismul lor în cautarea hranei. Diagnosticul se bazeaza pe semnele clinice si pe examenul de laborator.

Tratamentul

consta în asezarea pe capacele stupilor (locul unde poposesc senotainiile) a unor cartoane albe, pe care se aplica o solutie de amidon în care se înglobeaza insecticide în proportie de 1-2 %. Se pot folosi si vase de culoare alba cu apa, care se aseaza tot pe capacele stupilor si în care se vor îneca un numar mare de muste, acestea fiind puternic atrase de culoarea alba a vasului.

  Triunghiulinoza

.Triunghiulinoza este o boala de invazie a albinelor culegatoare produsa de larvele unei insecte.

meloe proscarabeus

Etiologie

Agentul patogen este reprezentat de larvele a doua specii de insecte: Meloe verigatus si Meloe proscarabeus .

Contaminarea

.Formele adulte ale acestor insecte se întâlnesc frecvent prin paduri, livezi, fânete, unde îsi depun si ouale în pamânt la radacina plantelor. Larvele care rezulta din aceste oua au 3 perechi de picioare, cu ajutorul carora urca pe florile melifere în asteptarea albinelor. Larva de Meloe verigatus are forma triunghiulara, iar cu ajutorul aparatului bucal adaptat pentru taiat si supt perforeaza membrana intersegmentara a albinelor si patrunde cu jumatate din corpul sau în cavitatea abdominala a albinei, unde se hraneste cu hemolimfa si cauzeaza moartea acesteia. Larvele de Meloe proscarabeus traiesc pe suprafata corpului albinelor ca si Braula coeca.

Simptome

.Albinele parazitate sunt nelinistite si prezinta miscari, spasmodice, se târasc în fata urdinisului si încearca sa îndeparteze parazitul, dupa care mor.

Tratamentul

Este similar cu cel aplicat în cazul braulozei.

Sus

 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Sofisticato
Invata germana fara profesor si GRATUIT.
www.sofisticato.ro
Dieta Dukan
Vrei sa slabesti fara sa faci foamea si fara sa trebuiasca sa faci exercitii fizice epuizante ...
www.dietadukan.freesoul.ro
Retete Dukan
Totul despre Dieta Dukan... informatii, surse, alimente permise, tolerate si ajutatoare si foarte multe retete pentru dieta Dukan...
www.retetedukan.info
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro