 |
|
|
|
 |
|
 |
 |
 |
||
Bolile necontagioase |
|||
 |
|||
se face cu sirop de zahar foarte diluat, pulverizat pe albinele de pe faguri sau administrat în alimentator si prin instalarea adapatorilor în apropierea stupilor.
 Pe lânga bolile infecto-contagioase, matcile pot prezenta si un numar mare de anomalii, produse fie de procese distrofice ale sistemului neuro-endocrin, fie de natura congenitala  Matcile manifesta tulburari fiziologice legate de vârsta, care se manifesta prin modificari structurale. Astfel apare atrofierea glandelor producatoare de venin, închiderea la culoare a tubilor Malpighi, pigmentarea tesutului adipos, fibrozarea si calcifierea valvei vaginale etc. Ca urmare a unor tulburari nervoase, la matci se pot observa pareze, paralizii precum si depunerea de oua nefecundate. Aceste tulburari apar ca urmare a unor traumatisme fizice survenite cu ocazia marcarii, taierii aripilor sau altor manipulari, precum si ca urmare a unor disfunctiuni ale sistemului neuroendocrin.  Dintre tulburarile somatice se pot aminti: matci pitice (apar când culesul în natura este insuficient si nu determina modificari în structura interna sau externa), matci cu extremitati somatice anormale (cu aripile sau membrele slab dezvoltate, anormale, nu pot zbura si nu se pot mentine pe suprafata fagurilor), ginandromorfismul (aparitia, ca urmare a unor factori nefavorabili de mediu pe acelasi individ a unor organe proprii celor doua sexe), ciclopismul (prezenta unui singur ochi compus, de forma semilunara, dispus central), microcefalia (aparitia unor albine cu capul mai redus) etc.  Aparatul si organele de reproducere pot prezenta urmatoarele modificari: aplazia ovarelor (ovare complet nedezvoltate), atrofia ovarelor (matcile au fost normale, dar ca urmare a unui dezechilibru neuroendocrin, depunerea de oua se diminueaza), hipoplazia ovarelor (dezvoltarea insuficienta a oviductelor, ovare reduse ca volum, consistenta si culoare modificate, sterilizate), obstructia ovarelor (stagnarea spermei în oviducte ca urmare a nedezvoltarii corespunzatoare a veziculei spermatice), obliterarea oviductelor prin calculi rectali (intestinul posterior supraîncarcat cu concretiuni calcaroase, oblitereaza caile genitale) etc.  Unele matci pot deveni trântorite, adica din ouale depuse de ele se nasc numai trântori, fie datorita expulzarii cantitatii de sperma, fie ca urmare a unor tulburari functionale cauzate de un spasm nervos la nivelul sfincterului receptaculului seminal, care împiedica iesirea spermatozoizilor pentru un moment. Uneori, ca urmare a unei infectii virale, spermatozoizii prezinta degenerari morfologice, cum ar fi rasuciri, încovrigari si alte forme bizare, acestea influentând negativ evolutia embrionului.Matcile cu diverse anomalii trebuie înlocuite imediat ce au fost depistate, cu alte matci tinere si prolifice.
|
|||
 |
 |
Puietul racit 
Puietul racit apare de obicei primavara, în familiile slabe, care au cuiburile nerestrânse si neîmpachetate. Poate apare si atunci când apicultorul largeste prea mult cuibul familiei de albine sau mentine prea mult stupii deschisi pe timp nefavorabil, rece, precum si atunci când în familia de albine, ca urmare a unei boli, numarul albinelor s-a redus foarte mult si puietul a ramas neacoperit. 
Simptome 
Larvele bolnave nu emana nici un miros caracteristic, îsi pastreaza forma si consistenta, dar îsi pierd luciul si culoarea lor devine cenusie. 
Prevenirea racirii puietului se face prin aplicarea unor tehnologii corespunzatoare de crestere a albinelor (tinerea cuibului strâns, primavara, pâna când timpul permite introducerea fagurilor noi în cuib), prin mentinerea unor familii puternice, cu destule albine acoperitoare si prin combaterea bolilor albinelor adulte, care reduc numarul albinelor din colonii. 
este o boala a albinelor tinere, mai ales a albinelor care se ocupa de cresterea puietului. Ea apare de obicei primavara, când familiile de albine se dezvolta puternic si este crescuta o cantitate mare de puiet. Albinele doici produc, în aceasta perioada, foarte mult laptisor pentru hrana puietului, motiv pentru care ele consuma mult polen. Acesta nu poate însa sa fie prelucrat fara o cantitate suficienta de apa. în zilele reci când nu pot zbura, sau intensitatea zborului este redusa, apare lipsa de apa, fenomen ce duce la un fel de constipatie a albinelor tinere. 
De cele mai multe ori sunt afectate toate familiile dintr-o stupina, deoarece lipsa apei le afecteaza în egala masura. 
La iesirea din stup, albinele tinere se târasc în fata urdinisului, încearca sa zboare, dar cad la pamânt si mor. Au abdomenul umflat, iar excrementele sunt galbene pâna la cafeniu deschis si au forma unor cârnaciori cu consistenta tare. Daca se apasa pe abdomen, iese o pasta tare, galbena. Aceste simptome apar mai ales primavara, dupa o perioada rece. 
Este o boala fiziologica nemolipsitoare a albinelor adulte si este consecinta unui consum ridicat de hrana sau miere de calitate inferioara. Boala mai poate fi cauzata si de zgomote mari produse în jurul stupinei, de prezenta unor daunatori în cuib, de pierderea matcii, de blocarea urdinisului si, ca urmare, de neefectuarea zborului de curatire etc. 
Boala se evidentiaza prin aparitia excrementelor de culoare castanie pe faguri si rame, cu miros neplacut. Albinele bolnave de diaree pierd capacitatea de zbor, se târasc în fata urdinisului si au corpul acoperit cu excremente. Abdomenul lor este mult marit, iar atunci când sunt luate în mâna si presate pe acesta, elimina excremente sub forma de jet. 
În cazul aparitiei diareii si pentru prevenirea aparitiei altor boli, se recomanda, pe lânga îngrijirea corecta, administrarea de ceai de plante medicinale sau sirop medicamentos, cu antibiotice, ca în cazul locii europene. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
