Meniu
Prima Pagina
Albina
Cuibul
Stupul
Inmultirea
Calendarul
Anotimpurile
Viaţa familiei
Resursele
Go!
Plante erbacee din păduri Go!
Plante melifere din păşuni Go!
Plante polinifere Go!
Plante tehnice şi furajere Go!
Plante legumicole Go!
Plante aromatice şi medicinale Go!
Plante melifere speciale Go!
Amestecuri de plante melifere Go!
Go!
Extragerea mierii
Bolile Albinei
Biologia albinei
Dezvoltarea
Iernarea
Inventarul apicol
Produsele apicole
Apiterapie
Diverse Contact
Legislatie
Bibliografie
Recomandari
Harta Site
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Plante aromatice şi medicinale
 
 
 

. În tara noastra cresc cca. 150 de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai o mica parte sunt raspândite în cultura. Totusi, în unele parti ale tarii, plantele medicinale se cultive pe suprafete din ce în ce mai mari, ca urmare a cerintelor mereu crescânde ale industriei farmaceutice si a celei producatoare de cosmetice. Aceste suprafete cultivate reprezinta importante surse melifere pentru albine. Cele mai cunoscute plante medicinale cultivate, cu valoare melifera, sunt:

menta
.Izma buna ( Mentha piperita ) este o planta erbacee perena, medicinala si armomatica, cu tulpina înalta, de culoare verde închis sau rosiatica, ce înfloreste în perioada iunie-august, furnizând albinelor nectar si polen. Este mult raspândita în cultura, fiind una din cele mai cautate plante medicinale aromatice si melifere.

Întreaga planta, în special frunzele de menta, contin ulei eteric. Prefera o clima calda cu precipitatii suficiente. Este destul de rezistenta la frig. Prefera terenurile de lunca, usoare, profunde, bogate în substante hranitoare, cu umezeala suficienta. Îîn general, culturilor de menta li se aplica înainte de aratura 20 000 kg balegar la ha, 300 kg nitrat, 400 kg superfosfat, 300 kg sulfat de potasiu. Se înmulteste pe cale vegetativa, prin butasi, rizomi sau stoloni. Întretinerea culturilor consta în doua sau trei prasile pe an si plivitul înainte de recoltare. Productia variaza între 800 si 1200 kg frunze uscate la hectar. Din 400-500 kg plante verzi se extrage 1 kg esenta de ulei. În Lunca Dunarii se dezvolta, în urma inundatiilor, izma sau menta de balta sub doua aspecte distincte, cunoscute în limbajul popular sub denumirea de cimburel , busuioc de balta sau izma brosteasca si izma de balta propriu-zisa . La sfârsitul lunii iulie, începutul lunii august înfloreste busuiocul de balta sau izma brosteasca , mai putin nectarifera, dar care contribuie la mentinerea activitatii familiilor de albine în aceasta perioada. Cu începere de la 10 la 20 august înfloreste si izma de balta care în conditii bune poate asigura un cules pâna la 0,5-2 kg zilnic de familie si o productie de miere pâna la 30--40 kg în medie. Astfel de recolte se înregistreaza cam o data la 5 ani. În restul anilor, izma are rolul de a crea conditii bune de stimulare pentru cresterea albinelor tinere în timpul toamnei. Izma o mai gasim pe câmp, pe pajisti naturale, paduri, gradini etc. Se înmulteste primavara prin seminte (mai greu) sau prin despartirea radacinilor cu lastari tineri. Cultura ei este foarte rentabila si dureaza 3 ani.

Productia de miere este de 200kg/hectar.

levantica
.Levantica ( Lavandula spica ) este o planta melifera familia Lamiaceae ,, un semiarbust originar din partile sudice ale Europei, intens cercetat de albine, folosit în industria farmaceutica pentru uleiul eteric pe care-l contine. Nu este pretentios la sol. Formeaza un sistem radicular puternic, o radacina lemnoasa si ramificata care poate ajunge pâna la lungimea de 2 m, de aceea este folosit si pentru combaterea eroziunii solului.

Tulpina formeaza tufe mici de 25-60 cm înaltime, rar pâna la 70-80 cm. Tufele au forma aproape rotunda. Tufele bine formate, în al saselea- al optulea an pot ajunge deseori la 60-70 cm si exceptional chiar 1 m diametru. Ramurile batrâne sunt goale si lignificate, iar cele tinere sunt pline, acoperite cu perisori mici cenusii. Într-o tufa bine ramificata în plina productie se formeaza peste 1000 ramuri cu inflorescente. Levantica are flori de culoare albastra de diferite nuante. Nu este pretentioasa fata de clima, totusi reuseste bine în regiunile cu umiditate suficienta si calda. Prefera solurile calcaroase usoare, cu expozitie sudica, dar merge si în terenurile mai grele. Este rezistenta la înghet. Culturile de levantica pot dura pâna la 12 ani. Dintre îngrasaminte prefera balegarul de grajd si îngrasamintele potasice. Se poate cultiva fie prin seminte semanate direct în câmp, fie prin rasaduri obisnuite în rasadnite. Semanatul direct în câmp se face toamna sau primavara de timpuriu. Semintele semanate toamna rasar mai bine. Se seamana cu masina în rânduri la distanta de 60-80 cm folosindu-se 10-12 kg seminte la hectar. Din 0,5-1 kg seminte se pot obtine rasaduri pentru cultivarea unui hectar. Se mai poate înmulti si prin butasi. Ca lucrari de întretinere se aplica plivitul si prasilele de câte ori este nevoie. Recoltarea spicelor începe în anul al doilea, atunci când majoritatea plantelor sunt în plina floare (luna iulie), pe timp frumos, dimineata sau seara. Productia de levantica variaza între 3000-4000 kg la hectar, inflorescente proaspete, din care se pot obtine 10-15 kg ulei eteric.

Levantica este o buna planta melifera. Ea produce în conditii favorabile mult nectar. Dupa datele din literatura so obtine între 300 si 600 kg nectar la hectar si chiar mai mult.. Deci se situeaza între cele mai productive plante melifere. Perioada de înflorire este lunga de 3-4 saptamâni. În mod normal înfloreste în partile de sud ale tarii noastre (regiunea Bucuresti) pe la mijlocul lunii iunie pâna spre mijlocul lunii iulie, începutul lui august. În partile mai racoroase din centrul tarii (regiunea Brasov) înflorirea începe cu cca. 10-15 zile mai târziu. Înflorirea cea mai intensa se realizeaza între anii al treilea - al saselea de la plantare.

.Anisonul este o planta erbacee anuala. Înflorirea se face neuniform. O singura floare secreta cea. 0,5-1 mg nectar, însa nu toate florile dintr-o inflorescenta produc nectar. Productia medie de miere poate fi evaluata la 50-100 kg la hectar.


.Isopul ( Hyssopus officinalis ) este o planta erbacee perena, foarte valoroasa din punct de vedere medicinal, ornamental si melifer, cultivata, totusi, la noi în tara pe suprafete mici. Se poate cultiva pe orice tip de sol. Valoarea lui melifera rezida mai ales în faptul ca înfloreste de doua ori în an, o data în iunie-iulie dupa care lastareste din nou înflorind a doua oara în septembrie-octombrie, când flora melifera este saraca. Produce, în medie, 50kg miere la hectar.înfloreste în iunie-iulie, durata înfloririi fiind de 30 zile, productia de miere este de cea. 100 kg/ha.


.Feniculul este o planta erbacee bianuala sau vivace. Fiind o planta alogama (cu polenizare încrucisata) este cercetata de albine în timpul înfloririi, în lunile de vara. Îîn regiunile din Baragan si Dobrogea, unde se cultiva pe suprafete mai întinse si mai compacte, înfloritul începe în a doua jumatate a lui august. Înflorirea dureaza pâna în toamna târziu, când da prima bruma. Florile feniculului sunt foarte mult cercetate de albine, când ziua este calda. Mierea de fenicul este colorata închis, cu miros placut si gust de caramel.


.Chimionul (chimenul) este o planta bianuala raspândita la noi în flora spontana. Merge bine dupa prasitoare care au fost gunoite sau dupa rapita ori cereale de toamna. Se seamana în aprilie cu masina în rânduri, între care se lasa o distanta de 35-40 cm. Se seamana 10-15 kg la hectar. Merge bine sub o planta protectoare (coriandru sau mac). Se recomanda ca semanatul sa se faca toamna (august-septembrie) si în cultura pura. Lucrari de întretinere sunt plivitul si prasitul. Recoltatul se face în pârga si se lasa în snopi pentru a-si completa coacerea (altfel se scutura pâna la 50%). Productia este de 1 000-1500 kg seminte la hectar si 2 000-2 500 kg paie la hectar. Florile produc nectar abundent care ademeneste un numar mare de albine. Înfloreste în luna iunie.


.Angelica medicinala este o planta bienala sau perena care creste spontan pe lânga pâraie si în locurile umbroase, în paduri, poiene, depresiuni etc. Este o planta melifera foarte buna care da albinelor nectar si polen. În cultura se mentine 3-5 ani. Înfloreste începând din al doilea an, în iulie si august. Durata înfloririi este cca. 2 saptamâni. Secretia de nectar este foarte abundenta, mai mare dimineata si spre seara când aerul este cald si încarcat cu vapori cu apa. Spre seara, între orele 16 si 17 culesul de nectar se mareste simtitor. În anii prielnici ajunge la 5-6 kg pe zi. Mierea este de culoare rosiatica, cu aroma placuta si se cristalizeaza usor.


.Nalba mare este raspândita la noi în flora spontana pe marginile râurilor, pe locurile umede si în special în Lunca Dunarii. Florile sunt de culoare roz-pal. Înfloreste prin iulie-august si ofera albinelor nectar si polen.


.Nalba de gradina este o planta bianuala sau perena, se gaseste la noi în cultura si rar în flora spontana din Moldova. Nalba de gradina, ca si celelalte forme de nalba salbatica si cultivate la noi în tara, înfloreste începând din luna iulie pâna în toamna târziu. Mierea este de culoare pronuntat deschisa. De obicei, albinele aduna si polen de la aceste plante.


.Salvia ( Salvia pratensis )este o planta melifera foarte valoroasa, întâlnita si în flora spontana, cultivata ca planta ornamentala, melifera sau medicinala. Înfloreste în iunie-iulie si august. Mierea este de culoare galbena-auriu închis, cu o aroma placuta. Productia de miere este de 300-400 kg/ha.


.Valeriana (odoleanul) este o planta raspândita la noi în flora spontana din locurile umede, prin tufisuri, pajisti, pâraie, în regiuni de câmpie, de deal si de munte. Înfloreste în iunie-iulie si ofera albinelor numai nectar. Uneori din cauza concurentei cu alte plante melifere care înfloresc în acelasi timp, florile odoleanului sunt slab sau de loc cercetate de albine.


.Anghinarea , înfloreste în a doua jumatate a lunii iulie si dureaza pâna la sfârsitul lunii august, fiind intens cercetata de albine.


.Cimbrisorul este raspândit în flora spontana, înfloreste din iunie pâna în septembrie, productia de miere fiind evaluata la cea. 200 kg/ha.


.Talpa gâstii înfloreste din iunie pâna la sfârsitul lunii august, iar productia de miere variaza de la 230 la 400 kg/ha.


.Cicoarea înfloreste în iunie-octombrie furnizând nectar si polen. Productia de miere este evaluata la 100 kg/ha.
În cadrul acestei grupe de plante mai fac parte si alte specii ca: rezeda, papadia, rachitanul, voronicul, albastrelele, nemtisorul de câmp, scara domnului etc.

.Sus

 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Sofisticato
Invata germana fara profesor si GRATUIT.
www.sofisticato.ro
Dieta Dukan
Vrei sa slabesti fara sa faci foamea si fara sa trebuiasca sa faci exercitii fizice epuizante ...
www.dietadukan.freesoul.ro
Retete Dukan
Totul despre Dieta Dukan... informatii, surse, alimente permise, tolerate si ajutatoare si foarte multe retete pentru dieta Dukan...
www.retetedukan.info
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro