Adunarea nectarului si a polenului din florile plantelor de catre albine poarta denumirea de cules. (C. Antonescu).

Eficienta economica a unui cules este determinata de componenta cantitativa si calitativa a plantelor nectarifere si polenifere din jurul stupinei, de conditiile meteorologice locale si de puterea familiilor de albine (numarul albinelor culegatoare si starea lor de activitate).

Corespunzator cu aceasta, în sezonul cald se disting:

Perioade lipsite de cules, în care cantitatile de miere si polen din stup scad sau cresc neglijabil din cauza lipsei sau a numarului redus de plante nectaro-polenifere. Cântarul de control înregistreaza scaderi zilnice.

Perioade de cules de întretinere, în care înfloritul plantelor nectaro-polenifere este de intensitate redusa (sau conditiile meteorologice locale nu permit valorificarea culesului), astfel încât ce aduna albinele reprezinta în general consumul familiilor respective, iar rezervele în plus nu pot fi extrase pentru valorificare. Cântarul de control indica o greutate stationara.

Perioade de cules de productie, în care nectarul este adus în stupi în cantitati mai mari decât consumul propriu si permite cresterea rezervelor, precum si extragerea surplusului de miere pentru a fi valorificata. Zilnic la cântar se înregistreaza cresteri semnificative.

Perioadele de culesuri mari, principale sau intense, în care albinele depoziteaza zilnic 2-3 kg de nectar, alteori si câte 5-10 kg (de la salcâm, tei si altele), iar uneori mai mult.

- Cresterile zilnice în greutate la stupul asezat pe cântarul de control sunt mereu mai mari atingând un vârf apoi un curs ascendent.
În timpul valorificarii culesurilor, familiilor de albine trebuie sa li se asigure conditii care sa le puna în situatia de a participa nestingherite la recoltarea nectarului.

De o deosebita importanta sunt în aceasta privinta   amplasarea si orientarea stupilor .

La culesul de salcâm   stupii trebuie sa fie amplasati în asa fel încât primele raze de soare sa cada în stupina. Vor fi orientati cu fata la est, pentru ca în aceasta perioada noptile sunt înca reci iar familiile de albine trebuie sa iasa cât mai devreme la lucru, data fiind intensitatea acestui cules. La ora douasprezece fata stupilor nu trebuie sa fie expusa la soare, caci altfel, aducerea în stupi a 3—4 kg nectar obliga albinele sa treaca la o ventilatie energica si zborul lor ar scadea în intensitate. Daca dupa ora douasprezece stupii au fata în umbra, familiile de albine continua zborul cu intensitate pâna catre seara.

La culesul de tei , stupii vor fi orientati cu fata catre sud-est si amplasati astfel încât sa fie dupa ora douasprezece în umbra. Acest lucru este necesar întrucât timpul a devenit mult mai calduros si stupii care vor fi toata ziua în soare vor face ca familiile de albine sa diminueze spre prânz intensitatea zborului, fiind obligate sa treaca la ventilatie. Importanta acestui fapt reiese din constatarea facuta în timpul culesului abundent de la tei din anul 1962. Am cântarit familii egale ca putere si echilibrate în ceea ce priveste vârsta albinelor si am constatat urmatoarele : în timp ce în stupii care dupa ora douasprezece erau în umbra zborul continua neîntrerupt pâna catre seara, iar sporul înregistrat la sfârsitul zilei Ia cântarul de control era de 10 kg, la stupii expusi permanent la soare, activitatea de zbor se micsora dupa ora douasprezece, timp de l—2 ore si sporul aceleiasi zile la cântarul de control nu depasea 7 kg, ceea ce reprezinta o pierdere de 30%.

La floarea soarelui , unde în general umbra lipseste, stupii se orienteaza cu fata spre lanuri si vor fi umbriti cu saltelute care se pun pe capacele stupilor sau în lipsa lor, cu plante, crengi etc.

La culesul din balta   timpul se mai racoreste ca urmare a noptilor mai lungi si pentru ca familiile de albine sa iasa cit mai devreme la lucru, stupii se orienteaza cu fata spre est.

În cazul când temperaturile sunt extrem de ridicate se mareste ventilatia stupilor prin ridicarea unei scânduri de podisor de la marginea cuiburilor si deschiderea sistemului de aerisire de la capace.  
Indicatiile de mai sus privesc conditiile optime de amplasare si orientare a stupilor. Respectarea lor întocmai este necesara chiar daca ea presupune unele greutati.

Atât la salcâm cât si la tei, curba care reprezinta culesul (prin înregistrarea indicatiilor zilnice ale cântarului de control) are o linie ascendenta care atinge vârful de cules cam la 2/3 din durata întregii perioade, dupa care urmeaza linia descendenta, care ocupa ultima treime a perioadei culesului.

Bineînteles ca aceasta curba reprezinta culesul în conditii normale de timp si pentru o familie de albine la care extragerea mierii se face la sfârsitul culesului. In realitate însa, conditiile atmosferice ca si extragerea mierii în timpul perioadei de cules modifica aceasta curba, în aceasta situatie este bine ca fagurii artificiali sa fie introdusi în prima treime a perioadei culesului, când cântarul de control marcheaza o crestere zilnica de pâna la 3 kg. Imediat ce sporul zilnic depaseste aceasta cantitate, nu mai este indicat sa se introduca faguri-artificiali pentru ca întreaga capacitate de lucru a albinelor sa fie îndreptata catre culesul nectarului. Pentru a satisface totusi necesitatea biologica a familiilor de albine de a secreta ceara, se vor utiliza, în functie de puterea familiilor de albine, 1-2 rame de constructie, care se introduc catre marginea cuiburilor, înaintea ultimei rame ocupate de albine.

Pentru a asigura totusi necesarul de faguri atât pentru familiile noi formate pe baza planului de înmultire, cât si pentru rezerva, chiar daca la cântarul de control se observa o depasire de 3 kg/zi, aceasta operatie va continua în tot timpul culesului, în nuclee si în familiile de albine puse în situatie speciala, asa cum vom arata în cele ce urmeaza.

Familiile sau coloniile de albine puternice, destinate sa participe din plin la cules, trebuie sa dispuna de echipamentul complet de faguri, îndata ce culesul înregistreaza sporuri zilnice de peste 3 kg. în acest timp, familiile sau coloniile de albine nu trebuie sa fie deranjate, controlul strict necesar facându-se dupa masa, catre seara, când activitatea de zbor începe sa scada.

Toate aceste masuri trebuie sa asigure albinelor conditii optime în timpul culesurilor de valorificare.

Sus