Meniu
Prima Pagina
Albina
Cuibul
Stupul
Inmultirea
Calendarul
Anotimpurile
Viaţa familiei
Resursele
Extragerea mierii
Bolile Albinei
Biologia albinei
Dezvoltarea
Iernarea
Inventarul apicol
Produsele apicole
Apiterapie
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Go!
Diverse Contact
Legislatie
Bibliografie
Recomandari
Harta Site
   
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Întepaturile de albine si viespi
 
 
 

Întepaturile cele mai periculoase sunt în zona capului (gât, fata, gura, ochi) întrucât provoaca dificultati de deglutitie, respiratie sau vedere, umflatura (edemul) putând produce astuparea cailor respiratorii, provocând asfixie.

Întepatura de albina sau de viespe nu poate trece neobservata deoarece locul întepaturii devine foarte dureros imediat, se înroseste si se umfla, leziunea cutanata prezentând un diametru de câtiva centimetri. Dar riscul cel mai mare îl au persoanele alergice, care pot face o forma grava de alergie în care se umfla buzele, pleoapele, apare senzatia de sufocare, iar daca victima nu ajunge de urgenta într-un serviciu medical se poate produce chiar si decesul. De aceea alergicii trebuie sa fie înarmati în permanenta cu medicatie specifica si chiar cu o fiola de cortizon.

.. Primul-ajutor în întepaturi de albine si viespi

Tratament
Tratamentul implica:
- Extragerea acului fara a-l strânge pentru a nu evacua complet glanda cu venin aflata la capatul acului (prin razuire); pentru aceasta se poate folosi lama unui cutit, o cartela, etc. Cu cât acul este extras mai repede cu atât cantitatea de venin inoculata este mai mica si efectele mai reduse;
- Dezinfectarea locului si aplicarea de gheata si/sau tratament simptomatic, pentru a reduce durerea sau pruritul;
- Tratament specific în functie de tipul insectei care a produs întepatura.


sacul cu venin si acul albinei melifere venom sac and bee sting

Pentru a reduce durerea se poate aplica imediat pe zona afectata o compresa/tifon îmbibata cu otet diluat cu apa (în cazul întepaturii provocate de viespe) sau în bicarbonat de sodiu dizolvat în apa (în cazul întepaturii provocate de albina).
Este indicata, eventual si aplicarea unor creme cu continut steroid sau macar a unei pungi cu gheata, local, pentru încetinirea absorbtiei veninului.
În cazul oricarei întepaturi care determina o umflare a zonei afectate, mâncarimi care nu cedeaza la nici un tratament local sau semne de infectie (înrosire si fierbinteala), este necesar un consult medical. În functie de gravitatea întepaturii sunt indicate diverse substante antihistamice si vizita la medic.

 Asadar daca acul insectei a ramas în piele el trebuie înlaturat grabnic, de la baza, cu unghia cu lama unui cutit, cu o carte de credit, etc. printr-o miscare usoara de razuire. Se suge apoi puternic locul întepat, daca este la vedere (ca si în cazul veninul de sarpe, nu se suge locul întepaturii daca exista rani superficiale, leziuni, abcese la nivelul gurii), pentru calmarea durerii se frectioneaza si se tamponeaza cu otet, apa sarata, sare sau amoniac, tinctura de chinina, solutie javel sau apa sulfuroasa. Apoi se aplica comprese cu gheata sau apa rece la care s-a adaugat sare. Se poate folosi si tinctura de propolis cu alcool. Un procedeu practic este frectionarea locului întepat cu frunze de patrunjel sau de patlagina (rosie), cu praf de creta, apoi se aplica pe lama rece unui cutit pe locul întepat, compresie cu infuzie de flori de tei, cu felii de cartofi cruzi sau lamâie care se aplica si se lasa pe locul întepat.

intepatura la ochi bee sting

Daca locul se umfla se aplica comprese cu apa de Burow, iar daca umflatura persista si locul este congestionat si dureros, se face pansament steril cu praf de sulfamida sau cu aureomicina pomada. Când întepatura a fost aplicata în gura si sunt semne de asfixie se vor tine în gura bucati de gheata sau sare, ori se clateste gura în mod repetat cu apa rece. Se va face imediat gargara cu solutie slaba de amoniac si se va mastica bine si consuma usturoi. Pentru calmarea durerilor se pot administra Antinevralgic, Aspirina, Piramidon, Algocalmin, etc. Iar pentru starea de agitatie Distonocalm, Diazepam, Lizadon, etc. Simptomele alergice se combat cu câte un comprimat de Romergan, Nilfam, Efedrina, Feniramin, Metilfeniramin, care se vor sfarma si tine în gura. Dozele trebuie repetate la doua ore (la copii dozele pe jumatate sau sfert). Bolnavul, în cazuri grave va fi transportat la spital, în pozitia culcata, cu capul mai jos decât picioarele.

 În cazul întepaturii de albina sau viespe se vor realiza urmatoarele actiuni (sumar):

  1 . Îndepartarea imediata a acelor care au ramas înfipte în piele (mai ales dupa întepaturile albinelor). Metoda în sine de îndepartare este mai putin importanta (se poate folosi o carte de credit sau unghia cu care se zgârie locul întepaturii), ceea ce conteaza este ca acul sa fie înlaturat cât mai repede de la suprafata tegumentului; nu se recomanda prinderea sau apucarea acului sau insectei cu degetele, acest lucru determinând o compresie pe glandele producatoare de venin ale albinei si va înrautati acuzele.

  2. Aplicarea de comprese cu gheata pe zona afectata poate ameliora suferinta. Aceasta metoda terapeutica are atât efect antiinflamator cât si analgezic; compresele pot fi mentinute aproximativ 20 de minute în acelasi loc, frecventa aplicarii depinzând de intensitatea simptomelor (compresele pot fi aplicate chiar si din ora în ora, daca este necesar); pacientul este sfatuit sa evite aplicarea ghetii direct pe tegumente si sa foloseasca un prosop sau un alt material curat din bumbac în care sa înfasoare cubul de gheata folosit.

  3. Administrarea unor medicamente cu efect antihistaminic (daca simptomele o impun si daca pacientul are la îndemâna), cum ar fi difenhidramina sau loratadina (antialergic nonsedativ), administrarea, în scop analgezic, de ibuprofen sau acetaminofen.

  4. Curatarea si igienizarea corespunzatoare a zonei afectate folosind apa si sapun, apoi

  5. Aplicarea locala a unui unguent pe baza de antibiotic cu spectru larg .

 Este bine ca fiecare apicultor sa aiba în cabana sau în stupina o trusa medicala de prim-ajutor, care sa contina câteva din substantele, medicamentele enumerate.
În cazul socului anafilactic, când bataile inimii se raresc, doctorul foloseste injectii cu adrenalina sau efedrina. Pâna la venirea lui se fac frectionari puternice pe membre, sira spinarii si ceafa. Frictiunea locului întepaturii are scopul de a împrastia cât mai rapid în circulatie veninul injectat, pentru a scade tumefactia si durerea locala.

atentieAtentie însa la alergici! Aceasta operatie determina aparitia mai rapida a efectelor generale în dauna celor locale. Astfel, scade timpul în care poate actiona un echipaj de urgenta în siguranta.

  Baza anatomica a reactiilor alergice
Sistemul nervos este de 2 feluri: somatic (se ocupa cu efectuarea miscarilor constiente - de exemplu miscare unui deget) si vegetativ (miscarile, secretiile, etc. involuntare - bataile inimii, contractia arterelor, miscarile intestinelor, secretiile salivare, intestinale, etc.). Sistemul vegetativ este de 2 feluri: simpatic si parasimpatic.

sistemul nervos

Parasimpaticul se ocupa de functionarea organismului în conditii bazale, de liniste (creste secretia salivara, inima bate mai încet, respiratia este mai lenta, etc.). Simpaticul se ocupa de situatiile "de lupta", neobisnuite. El este mai evident în situatii conflictuale, situatii care pun în pericol. El determina batai ale inimii mai frecvente (tahicardie), cresterea tensiunii arteriale, bronhodilatatie, etc. Nervii transmit catre organul efector (muschi, glanda, etc.) semnalul electric printr-un mediator chimic, o substanta secretata acolo, care se elibereaza atunci când pe nerv vine un impuls electric, în fanta sinaptica (locul de întâlnire între nerv si organ efector). Substanta eliberata se fixeaza pe receptorii din organ efector si determina efectul (contractie etc.).Pentru sistemul nervos simpatic, mediatorul este adrenalina si noradrenalina. Adrenalina este un mediator chimic secretat de o glanda numita suprarenala, în special de medulosuprarenala. Pentru parasimpatic, mediatorul este acetilcolina. Cele 2 sisteme functioneaza concomitent, în echilibru, cu predominanta unuia sau a altuia, în functie de situatie.
Atunci când apare un alergen din mediul extern (de exemplu veninul de albina), apare reactia alergica. În cazul întepaturii de albina, veninul acesteia determina eliberarea din mastocite a unui vasodilatator foarte puternic, histamina, ce determina vasodilatatie localizata sau generalizata. Când este localizata, apare umflatura locala, care este fenomenul cel mai raspândit, roseata, prurit. Sângele balteste în venule, arteriole si capilare. La unele persoane, se declanseaza o reactie generalizata cu eliberare de histamina în tot corpul si, deci, vasodilatatie generalizata, scade brusc tensiunea arteriala, apare colapsul, scade presiunea de perfuzie tisulara. Nu se administreaza un inhibitor al degranularii mastocitare ca Ketotifenul deoarece acesta se administreaza pentru a preveni eliberarea, deci pentru a preveni astfel de fenomene ci se administreaza un blocant al receptorilor histaminergici cum este Romerganul. Dar asta nu e suficient, histamina e în circulatie, este legata deja de receptori, produce efecte. Trebuie administrat un antagonist, adica o substanta care sa produca vasoconstrictie, sa creeze o presiune suplimentara pentru ca sângele sa intre în tesuturi si sa oxigeneze. Ea este hemisuccinatul de hidrocortizon dar efectul se instituie târziu si adrenalina la care efectul este imediat. Doza este individualizata de raspuns. Se mai poate folosi si dopamina.

Pe lânga antialergice, antiinflamatorii cortizonice de urgenta, sunt necesare si antibioticele si o îngrijire locala dermatologica. Aplicarea antibioticelor (local sau general) dupa o întepatura de insecta se face cu scop preventiv (sau, în functie de insecta care a întepat - curativ), pentru a preveni infectiile bacteriene. Bacteriile (streptococii si stafilococii) patrund în organism prin zonele în care pielea este lezata din cauza altor afectiuni, cum ar fi întepaturile de insecte. Pot declansa boli grave, cum ar fi impetigo, encefalita, malarie, febra galbena etc.

 Trebuie sa cunoastem, ca apicultori, afectiunile, bolile produse de insecte si tratamentul acestora (în pastoral, în Delta, ca factori de risc sunt întepaturile de tântari, la munte întepaturile de paianjen sau muscatura de vipera).
Cum am mai spus, e bine sa stim aceste lucruri, în caz de accident sa stim cum si cu ce sa actionam.

.Sus

 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Sofisticato
Invata germana fara profesor si GRATUIT.
www.sofisticato.ro
Dieta Dukan
Vrei sa slabesti fara sa faci foamea si fara sa trebuiasca sa faci exercitii fizice epuizante ...
www.dietadukan.freesoul.ro
Retete Dukan
Totul despre Dieta Dukan... informatii, surse, alimente permise, tolerate si ajutatoare si foarte multe retete pentru dieta Dukan...
www.retetedukan.info
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro