În tara noastra se foloseste stupul orizontal STAS nr.4170/1976. În acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face pe orizontala fata de sol. Acest stup este confectionat din scândura de 24mm grosime.

Fundul este fix, confectionat din scânduri încheiate între ele în falturi si asezate în lungimea stupului si este întarit în partea posterioara cu doua bare transversale cu sectiunea de 50 x 30mm si o lungime de 516mm.

Corpul are forma paralelipipedica, fiind confectionat din scânduri asezate longitudinal, încheiate în falt simplu si are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m 3 sau 116l. Peretele frontal are, în partea sa inferioara, doua urdinisuri înalte de 20mm, diferite însa ca marime, primul având lungimea de 300mm iar celalalt de 150mm.

Capacul îmbraca partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-se pe brâul corpului, este rabatabil, fiind prevazut cu doua balamale cu care se fixeaza de corp. Dimensiunile exterioare ale capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioara a capacului este plana, fiind construita de scândura subtire, de 10mm. În peretii laterali sunt doua deschideri longitudinale, lungi de 380mm si înalte de 30mm prevazute cu sita metalica cu ochiuri de 2-2,5mm, în strat dublu, care au rolul de a asigura ventilatia pe timpul zilelor de canicula, în timpul marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral.

Stupul orizontal este prevazut cu 20 de rame, doua diafragme (de reducere a cuibului si de separare) si 6 scândurele de podisor, confectionate din scândura subtire precum si cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport.

Ramele din interiorul stupului orizontal au urmatoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, latimea 300mm, speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm latime si 20mm grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, latimea de 37mm în partea superioara si de 25mm în partea mijlocie si inferioara, având în partea de jos un canal dreptunghiular în care intra si se fixeaza speteaza inferioara care are o sectiune patrata (10 x 10mm).

Diafragmele sunt construite din scânduri de 15mm grosime sau placaj si sunt întarite jur împrejur cu o rama de 30mm latime, prevazuta cu nut iar la dimensiuni si functionalitate nu sunt identice. Prima diafragma serveste la separarea familiei de albine ajutatoare (diafragma etansa sau separatoare) si are dimensiunile de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formeaza umerase de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falturile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se împarte în doua compartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge pâna la fundul stupului, iar sus pâna la fata inferioara a scândurelelor podisorului, astfel ca albinele nu pot trece dintr-un compartiment în altul. Pentru o mai buna etanseizare, pe fundul stupului si pe peretii laterali, lânga diafragma, pot fi batute sipci subtiri care acopera eventualele spatii libere create de suprafata deformata a peretilor sau a marginilor diafragmei.

Cea de-a doua diafragma se foloseste pentru reducerea cuibului, are aceleiasi dimensiuni ca si prima, în afara de înaltime, fiind mai scurta cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permitând circulatia albinelor în spatiul liber format între partea de jos si fundul stupului. Diafragma reductoare a cuibului, pe o fata, în partea de sus, este prevazuta cu câte doua distantatoare.

Sisteme de întretinere

Stupul orizontal cu 23 rame este unul din cele mai raspândite tipuri de stupi de la noi din tara. Stupul orizontal are unele avantaje si anume: se lucreaza mai usor, pentru ca nu este nevoie sa se manipuleze corpuri grele de stup, este indicat pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri sau la polenizarea culturilor agricole entomofile. De asemenea în acest tip de stup se poate adaposti atât familia puternica cu o singura matca cât si doua familii (o familie ajutatoare, un roi sau un nucleu, asa-zis ,,de buzunar"). La stupul orizontal, dezvoltarea familiei de albine se face lateral (,,orizontal"). Întretinerea unei singure familii de albine în stupul orizontal nu se deosebeste cu nimic de cea din stupul vertical.
În stupul orizontal pot ierna doua familii de albine, fiind despartite în compartimente complet izolate cu o diafragma etansa având urdinisuri proprii. În acest fel se creeaza conditii mai bune de iernare, se reduce consumul de hrana si se asigura dezvoltarea mai timpurie a ambelor familii primavara, prin mentinerea unui regim optim de caldura.

Întretinerea unei singure familii de albine în stupi orizontali.

În majoritatea regiunilor din tara noastra unde dupa salcâm, culesurile sunt de durata lunga si de intensitate mai mica pentru întretinerea unei singure familii de albine, în stupul orizontal se foloseste metoda care consta în limitarea ouatului matcii pe timpul culesului. Imediat dupa întarirea familiei - astfel ca este gata sa intre în frigurile roitului si începe claditul botcilor - aceasta se pune în situatia unui roi, prin împartirea stupului în doua compartimente inegale cu ajutorul unei diafragme etanse prevazuta pe toata suprafata cu gratii despartitoare (Hanemann). În compartimentul mai mic al stupului, unde se va lasa urdinisul deschis, se vor aseza 7-8 rame împreuna cu matca formând ,,cuibul familiei", iar în celalalt compartiment unde urdinisul se închide, se vor aseza 12-13 rame formând ,,magazinul". În cuib, lânga diafragma, se aseaza o rama cu puiet tânar si oua, apoi 1-2 rame cu faguri claditi cu putina miere si un numar egal de rame cu faguri artificiali; restul compartimentului se completeaza cu rame cu putina miere (numarul total de rame depinde de puterea familiei si starea timpului). Daca în acest compartiment ramâne spatiu gol, se îngradeste cu o diafragma, dupa care se pune o perna. În celalalt compartiment (magazin) ramele se aseaza în urmatoarea ordine: lânga diafragma se pune rama cu puiet tânar si oua, apoi rama cu puiet mai în vârsta si capacit urmate de rame cu miere. Dupa ultima rama se aseaza diafragma si perna. Prin aceasta  aranjare a ramelor, integritatea familiei nu sufera,  albinele din ,,magazin" nu se simt orfane, pentru ca este asigurata trecerea lor dintr-un compartiment în altul. La primul control, toate ramele cu puiet capacit se scot din ,,cuib" si se introduc în ,,magazin", asezând în locul lor faguri cu celule de albine lucratoare unde matca va continua ouatul si rame cu faguri artificiali pe care albinele se vor grabi sa le cladeasca, iar matca sa le ocupe cu oua. În celalalt compartiment (magazin), pe masura eliberarii lor de puiet, albinele vor ocupa ramele cu nectar pe care îl vor transforma în miere. La verificarile ulterioare, pe masura eliberarii ramelor de puiet, ele se muta din magazin în cuib, iar în locul lor se pun rame cu puiet capacit scoase din cuib. Daca aceste rame au fost umplute cu miere, înainte de a le introduce în cuib, mierea se extrage.

Înainte de începerea culesului principal, se deschide si celalalt urdinis (la magazin) si se asigura familia cu fagurii necesari depozitarii mierii. Dupa terminarea culesului si extragerea mierii, diafragma se ridica si cuibul se aranjeaza astfel ca ramele cu puiet sa fie în dreptul urdinisului, desfiintând celalalt urdinis; în toamna cuibul se strâmtoreaza si se pregateste în vederea iernarii.

Întretinerea unei familii de baza si a unui nucleu cu matca ajutatoare.
Stupul orizontal poate fi mult mai bine folosit prin întretinerea unui nucleu cu matca ajutatoare pe lânga familia de baza. În acest scop, înainte ca familia puternica sa intre în frigurile roitului, la interval de 7-8 zile se scot câte 1-2 faguri cu puiet capacit si albinele tinere care îl acopera (fara matca). Fagurii ridicati se aseaza lânga familia de baza formând un compartiment cu ajutorul unei diafragme care îl separa perfect de restul stupului si nu permite trecerea albinelor dintr-un compartiment în altul, având urdinis separat. Peste nucleul astfel format se scutura albinele tinere de pe 1-2 rame cu puiet si apoi se introduce în cusca o matca tânara împerecheata, de la rezerva, sau se altoieste o botca matura.
Familiile cu matci ajutatoare se formeaza în regiunile cu cules principal de salcâm, dupa terminarea acestuia, iar în regiunile cu cules de vara, cel mai târziu cu 45 zile înainte de aparitia culesului. Dupa o saptamâna, nucleul se va întari cu albinele care vor iesi din puietul capacit. Fagurele eliberat de puiet se trece în familia de baza, iar în locul lui se pune un fagure cu puiet luat din familia de baza, însa fara albine. În nucleele cu botci - daca matca nu a eclozionat sau nu s-a împerecheat, lucru care se constata prin lipsa oualor sau larvelor tinere pe fagurii din mijlocul cuibului - se pune înca un fagure cu puiet necapacit ridicat de la familia de baza. Mutarea ramelor cu puiet dintr-un compartiment în altul se continua pâna când nucleul se întareste si se transforma în familie de baza, iar familia cu matca batrâna devine familia ajutatoare. În preajma culesului aceste doua familii se unesc, matca batrâna se ridica si cu ea se formeaza un nucleu nou, sau se suprima. Familia se asigura cu faguri claditi pentru depozitarea mierii si câte un fagure artificial pentru productia de ceara.

O alta metoda pentru întretinerea unei familii de baza si nucleului cu matca ajutatoare în stupul orizontal consta în urmatoarele: în perioada de roire sau în timpul culesului principal se formeaza  în compartimentul stupului standard cu urdinis mic, un nucleu-stolon de 3-4 rame luate de la familia de baza, cu o botca sau matca neîmperecheata. Dupa ce matca se va împerechea si va începe ouatul, cuibul se largeste, nucleul se va dezvolta si va aduna rezerve de hrana necesare iernarii. Amândoua familiile vor ierna în acelasi stup prin împartirea lui în doua parti cu diafragma perfect etansa. Fiecare compartiment va avea urdinis separat. Primavara, când familiile se vor dezvolta astfel ca nu vor putea încape amândoua în acelasi stup, una din ele va fi mutata în alt stup, unde va continua dezvoltarea si va valorifica culesul principal.

Sus